Postul Paștelui începe pentru ortodocși luni, 23 februarie și urmează după „Lăsatul secului de carne” și „Săptămâna Albă”, perioade în care se trece treptat la post real. Se încheie în 11 aprilie în Sâmbăta Mare), iar Paștele ortodox va avea loc pe 12 aprilie.

În tradiția ortodoxă, există două zile cu dezlegare la pește chiar în timpul Postului:

• 25 martie – de Buna Vestire

• 5 aprilie – Duminica Floriilor

La catolici, postul începe în Miercurea Cenușii, pe 2 martie. Se va încheia 4 aprilie, înainte de sărbătoarea Paștelui catolic.

Cum se ține postul

• Se renunță la carne, lactate, ouă în principal în perioada postului propriu-zis (după „Săptămâna Albă”) — interdicții mai stricte și la vin sau ulei în anumite zile importante.

• Se promovează rugăciunea, spovedania, faptele bune, participarea la slujbe și o viață morală mai curată.

Postul în timp

În primele secole, unele persoane posteau doar în Vinerea Patimilor, altele două zile înainte de Paști, alții o săptămână, în vreme ce unii posteau opt săptămâni.

La sfârșitul secolului al III lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărtit în postul prepascal (Postul Păresimilor) care ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durată a acestui post să fie de șapte săptămâni, durată prezentă și astăzi.

Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se postește astfel, potrivit preotului iconom-stavrofor Horia Țâru:

• în primele două zile (luni și marți din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn.
• În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta și Duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin.
• Se dezleagă de asemenea la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ținere (însemnate în calendar cu Cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea și după-serbarea Buneivestiri (24 și 26 martie), precum și în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor.
• La praznicul Buneivestiri (25 martie) și în Duminica Floriilor se dezleagă și la pește (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn și vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).