Criza combustibilului din Mongolia se adâncește, după ce perturbarea aprovizionării cu produse petroliere rusești a dus la cozi de ore întregi la benzinării, creșterea prețurilor și probleme pentru transporturi și comunitățile rurale. Peste 95% din benzina consumată în țară provine din Rusia, notează France Presse, citată de HotNews.

La o benzinărie aflată la aproximativ o oră și jumătate de capitala Ulan Bator, pensionarul Nasanjargal așteaptă de cinci ore să ajungă la pompă. În spatele mașinii sale Toyota, cu motorul oprit, alte zeci de șoferi așteaptă în aceeași situație.

„Nu mai este combustibil. Peste tot sunt cozi imense”, a declarat Nasanjargal pentru AFP, citată de HotNews.

Penuria, considerată fără precedent în ultimii ani, durează de câteva luni. Atacurile ucrainene asupra unor instalații petroliere din Rusia au perturbat aprovizionarea, au redus stocurile și au readus în atenție vulnerabilitatea Mongoliei în ceea ce privește securitatea energetică.

Dependență de un singur furnizor

Pentru Mongolia, unde mai mult de 95% din necesarul de benzină este asigurat de Rusia, efectele crizei se resimt în aproape toate sectoarele economiei.

Penuria afectează lanțurile logistice, împinge prețurile în sus și le dă peste cap planurile mongolilor care profită de scurta vară pentru a călători cu mașina și a explora vastele peisaje ale țării.

Nasanjargal, fost polițist, spune că nu are alternative. A încercat să găsească mai ușor combustibil în afara capitalei, însă fără succes.

„Am venit pe aici sperând că situația va fi mai bună în zona rurală. Dar e la fel peste tot”, a spus el.

Guvernul de la Ulan Bator a introdus cote individuale zilnice de combustibil, a interzis formarea de stocuri și a pus în aplicare un sistem alternativ bazat pe plăcuțele de înmatriculare, în încercarea de a reduce numărul vehiculelor care ajung simultan la benzinării.

Măsurile au stârnit însă nemulțumirea populației.

„Aceste cozi sunt foarte constrângătoare și extrem de chinuitoare”, a afirmat Nasanjargal.

Criza afectează și zonele rurale

Conform aceleiași surse, problemele nu se limitează la Ulan Bator, oraș deja afectat de traficul intens. În regiunile rurale, unde economia depinde în mare măsură de turism și de creșterea animalelor, lipsa combustibilului complică și mai mult viața de zi cu zi.

Munkhchuluun Samdannyam, guvernatorul provinciei centrale Dundgovi, a declarat că principala sa prioritate este asigurarea combustibilului pentru turiști și crescătorii de animale.

„Crescătorii de animale nu scot apa manual. Ei folosesc în principal motoare și pompe. Iar pentru a pune în funcțiune aceste motoare, este nevoie de benzină. Pentru ceilalți, gestionăm și coordonăm situația pe cât de bine putem”, a explicat oficialul.

Un teritoriu uriaș și o infrastructură limitată

Mongolia are aproximativ 3,6 milioane de locuitori, dar se întinde pe un teritoriu vast, mai mare decât suprafața cumulată a Germaniei, Franței, Italiei și Marii Britanii.

Potrivit expertei independente în securitate energetică, Telmen Altanshagai, dimensiunea teritoriului și resursele limitate ale țării fac dificilă dezvoltarea unei infrastructuri care să reducă dependența de importuri.

„Mongolia a inițiat discuții cu Kazahstanul privind comerțul cu produse petroliere. Mai recent, criza a obligat guvernul să importe combustibil din Coreea de Sud și din China”, a declarat ea.

Diversificarea surselor de aprovizionare reprezintă un pas important, însă nu elimină problema de fond, consideră experta: dependența Mongoliei de furnizorii străini de energie.

Motorina s-a scumpit puternic

Criza lovește și sectorul transporturilor. Logistica Mongoliei se bazează în mare măsură pe camioane alimentate cu motorină, iar transportatorii s-au confruntat în această vară cu întârzieri și costuri tot mai mari.

Enkhbayar Myanganbayar, un șofer de camion în vârstă de 25 de ani, spune că găsirea combustibilului a devenit o adevărată problemă.

„Când am ajuns ieri în oraș, era practic imposibil să găsești benzină”, a povestit el.

Prețul motorinei a crescut semnificativ într-un interval de doar 15 zile. Dacă înainte un litru costa între 4.000 și 4.200 de tugriki, echivalentul a aproximativ 0,95–1 euro, acum prețul depășește 4.600 de tugriki și poate ajunge la 4.700.

În încercarea de a se ajuta reciproc, șoferii au început să folosească o platformă online colaborativă prin care semnalează în timp real ce benzinării mai au combustibil, prețurile practicate și timpul de așteptare.

Tot mai multe stații sunt însă închise.

La două zile după prima vizită, jurnalistul AFP a revenit la benzinăria unde Nasanjargal aștepta la coadă. Stația nu mai era deschisă publicului și alimenta doar vehiculele de urgență.

Criza scoate astfel la iveală vulnerabilitatea unei țări a cărei economie și viață de zi cu zi depind în mare măsură de un singur furnizor de combustibil.