Mănăstirea Mălainița din Serbia a fost, duminică, locul unei importante sărbători religioase pentru românii și sârbii din Valea Timocului. Credincioși din cele două comunități s-au adunat pentru a participa la proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena de la Mălainița, considerată un reper spiritual pentru această zonă, relatează Basilica.ro.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Ioan al Banatului, împreună cu Episcopii Lucian al Caransebeșului, Nicodim al Severinului și Strehaiei, Veniamin al Basarabiei de Sud, Ieronim al Daciei Felix și Siluan al Ungariei.

Predica a fost rostită de Mitropolitul Ioan al Banatului, care a vorbit despre importanța iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele, aflată la temelia vieții creștine.

Unul dintre cele mai importante momente ale ceremoniei a fost citirea Tomosului sinodal de proclamare a Sfintei Magdalena de la Mălainița, de către Preasfințitul Părinte Ieronim.

Documentul oficial amintește viața sfintei și activitatea sa în comunitățile din Valea Timocului.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit ca Sfânta Magdalena de la Mălainița să fie pomenită în fiecare an la 15 octombrie. Numele său urmează să fie înscris în Sinaxar, în cărțile de cult și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.

La ceremonie a fost prezentat și mesajul Patriarhului României, intitulat „Sfânta Magdalena de la Mălainița – mărturisitoare a credinței, sfătuitoare înțeleaptă și ocrotitoare a românilor (vlahilor) și sârbilor”.

Mesajul a fost citit de Mitropolitul Ioan al Banatului.

La eveniment a fost transmis și un mesaj din partea președintelui României, Nicușor Dan, cu prilejul proclamării locale a canonizării. Mesajul a fost citit de Eugen Tomac, consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

În cadrul manifestărilor au fost acordate și distincții din partea unor senatori români. Printre cei distinși s-au numărat părintele Boian Alexandrovici, vicarul eparhial al Timocului, și Mitropolitul Ioan al Banatului.

Cine a fost Sfânta Magdalena de la Mălainița

Sfânta Magdalena de la Mălainița s-a născut la 22 noiembrie 1895, în satul Șciubic din Valea Timocului.

Tatăl său, Milenko Ilić, era sârb, iar mama sa, Milca, era româncă, descendentă din familia Cătălinici, originară din Transilvania.

La vârsta de 19 ani s-a căsătorit cu Miloș, din Mălainița, însă a rămas văduvă la scurt timp, după ce soțul său a murit pe front în timpul Primului Război Mondial.

În anii ocupației bulgare, când mai multe comunități din zonă rămăseseră fără preoți, Magdalena a citit și a cântat la strană, i-a îndemnat pe oameni să rămână statornici în credință și s-a împotrivit practicilor de vrăjitorie.

Activitatea sa a continuat și în perioada regimului comunist din fosta Iugoslavie. În comunitate era cunoscută drept „sfătuitoarea”, fiind căutată de oamenii care aveau nevoie de îndrumare.

Una dintre expresiile pe care le rostea celor aflați în momente de încercare era „Vede Dumnezeu”. Cuvintele au inspirat și titlul unei docudrame dedicate vieții sale, lansată recent pe platforma Trinitas Film.

Sfânta Magdalena de la Mălainița a trecut la Domnul la 15 octombrie 1962. Canonizarea sa a fost hotărâtă în 2025, alături de alte 15 sfinte femei românce.