Succesul expoziției „Brâncuși: surse românești și perspective universale” a depășit așteptările organizatorilor. Filip Petcu, directorul Muzeului Național de Artă, a declarat, miercuri seara, că instituția preconiza că va avea parte de 70.000 de vizitatori. În schimb, numărul rezervărilor a trecut de 100.000.

Proiectul volumului „O întâlnire astrală: Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuşi. Povestea Ecorşeului”, coordonată de prof. dr. Irinel Popescu, s-a născut în urma unor discuții cu regretatul academician Răzvan Theodorescu, privind această operă unică în felul ei, numită „Ecorșeu”.

Realizat de studentul Constantin Brâncuși la Școala Națională de Arte Frumoase din București, Ecorșeul a fost început în anul 1901, sub îndrumarea profesorului de anatomie Dimitrie Gerota, și terminat în anul 1902, ca lucrare de absolvire a școlii. Deși destinată studiului anatomiei mușchilor, vaselor și nervilor, de către studenții la Medicină și la Arte Frumoase, lucrarea era în egală măsură o operă de artă de certă valoare.

Cartea a fost lansată miercuri seara în Sala Barocă a Muzeului Național de Artă din Timișoara.

Prof. dr. Irinel Popescu a precizat că este destul de necunoscut faptul că Dimitrie Gerota este român. Potrivit reputatului medic, Gerota a fost unul dintre marii chirurgi şi anatomişti ai României şi a fost profesorul de anatomie artistică al lui Constantin Brâncuşi la Şcoala Superioară de Arte Frumoase din Bucureşti.

Despre Ecorșeu, prof. dr. Irinel Popescu a afirmat că această operă este ştiinţă şi artă.

„Este o întâlnire astrală, pentru că este foarte greu de crezut ca două personalităţi cu impact universal să se întâlnească şi să creeze împreună o astfel de operă”, a fost de părere acesta.

Doina Lemny, doctor în istoria artei, muzeografă și cercetătoare la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou Paris și curatoare a expoziției, a explicat de ce Ecorșeul deschide expoziția de la Timișoara.

„Cred că este și o coincidență astrală, să zicem, coincidență fericită cu publicarea și lansarea acestei cărți. (…) Pentru că nu sunt anatomist, nu sunt fiziolog, nu sunt în specialitate, dar dumnealui mi-a cerut și mi-a făcut onoarea să fac prefața acestei cărți. Sigur că i-am spus că eu nu pot să fac altceva decât să pornesc de la Ecorșeul, care este rezultatul colaborării unui artist de talia lui Brâncuși cu profesorul său de anatomie Dimitrie Gerota. Una dintre coordonantele importante în creația lui a fost această școlarizare la Școala de Arte Frumoase din București, unde a avut profesori de marcă, formați la școlile mari din Europa, din Germania și din Franța, iar revenind în țară, profesorul Gerota a avut această colaborare cu elevul lui preferat, Brâncuși.

De altminteri, Ecorșeul pe care îl realizează împreună, dar care de obicei este cunoscut ca Ecorșeul lui Brâncuși, eu mi-am pus întrebarea de ce, și în prefață încerc să motivez, de ce Brâncuși și-a asumat numai el această lucrare. Cred că dintr-o neatenție, nu din lipsă de respect față de profesorul lui, pentru care el a avut o recunoștință toată viața, cât profesorul (n.r. – Dimitrie Gerota) a trăit, pentru că profesorul a murit destul de repede în 1939”, a declarat Doina Lemny miercuri seara la lansarea de carte.

Acesta a mai precizat că Brâncuși a petrecut multe zile alături de anatomistul Dimitrie Gerota la disecții, până când i s-a făcut rău.

„Acest Ecorșeu n-a ieșit din nimic, a ieșit dintr-o cunoștință, dintr-o cunoaștere aprofundată a întregului organism. (…) În prima sală a expoziției am ținut să expun fotografiile care există în arhivele Brâncuși la Cercul Pompidou, pe care el le păstrează, pentru că sunt aspecte din sălile de la Școala Națională de Arte Frumoase, unde sunt modelele expuse, sunt lucrările aduse de profesori din Europa, ca modele din sculptura antică, ca modele pentru studenți. Dar, chiar dacă Brâncuși nu amintește că a lucrat cu profesorul Gerota, pe etichetă scrie că Ecorșeul a fost realizat de profesorul D. Gerota și de Brâncuși. Este o realizare comună, este o reușită științifică și anatomică. Dar care este rolul acestui Ecorșeu și de ce am ținut să îl expun?

Cred că a fost o surpriză pentru mulți vizitatori care s-au așteptat, probabil, să vadă intrând în expoziție o pasăre la început, sau, eu știu, o domnișoară Pogany. Am zis să se expună Ecorșeul ca să arat că Brâncuși pleacă de la această cunoaștere profundă a corpului omenesc, de la complexitate, ceea ce explică și ceea ce va spune el mai târziu, într-un aforism, „simplicitatea este complexitatea rezolvată sau este complexitatea însăși”. Deci el ajunge la simplicitate, la sublimarea formei, pornind de la o cunoaștere aprofundată a chipului omenesc, a corpului omenesc, a figurii în general. Ecorșeul a fost expus o singură dată la Școala de Arte Frumoase din București, care se numește acum Universitatea de Arte, exemplarul care se află la Universitatea de Arte și pe care noi nu am putut să îl împrumutăm, dat fiindcă este foarte fragil și este conservat în niște lăzi, în bucăți. A trebuit să facem apel la celelalte exemplare, sunt mai multe exemplare în țară”, a explicat Doina Lemny.

Astfel, la Timișoara a ajuns exemplarul care se află la Liceul Carol din Craiova și care a fost oferit de însuși profesorul Gerota, elev al acestui liceu.

 

Pe aceeași temă:

FOTO. Muzeul Național de Artă, deschis luni. Vizitatorii vor avea acces gratuit la expoziția Brâncuși