Vestea bună este să datele recensământului sunt acum preliminare, mai precise decât cele provizorii, şi au fost obţinute prin prelucrarea principalilor indicatori statistici incluşi în tabelele centralizatoare, întocmite de către recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 3043 sectoare de recensământ.
La nivelul judeţului Timiş, populaţia stabilă preliminară este de 650544 persoane, din care femei – 337305 persoane, iar numărul gospodăriilor populaţiei este de 241098 gospodării. Populaţia feminină este majoritară, ea reprezintă 51,8% din populaţia stabilă preliminară. În municipii şi oraşe locuiesc 47,3% bărbaţi şi 52,7% femei. La nivelul judeţului Timiş, densitatea populaţiei este de 74,8 locuitori pe kmp.
Localităţile cel mai dens populate sunt: Timişoara (2360,2 locuitori pe kolometru pătrat), Dumbrăviţa (381,1 locuitori pe kmp), Lugoj (377,0 locuitori pe kmp), Deta (180,7 locuitori pe kmp), Ghiroda (175,5 locuitori pe kmp), Giroc (153,3 locuitori pe kmp), Jimbolia (92,2 locuitori pe kmp), Cărpiniş (90,0 locuitori pe kmp), Şag (86,0 locuitori pe kmp), Moşniţa Nouă (84,2 locuitori pe kmp), Giarmata (83,5 locuitori pe kmp), Sânnicolau Mare (83,0 locuitori pe kmp), Tomnatic (81,4 locuitori pe kmp), Sânmihaiu Român (75,9 locuitori pe kmp),
Densităţile cele mai scăzute s-au înregistrat în localităţile: Secaş (5,1 locuitori pe kmp), Bara (5,5 locuitori pe kmp), Bogda (5,6 locuitori pe kmp), Brestovăţ (6,3 locuitori pe kmp), Pietroasa (7,0 locuitori pe kmp), Ohaba Lungă (10,0 locuitori pe kmp), Ghizela (12,1 locuitori pe kmp), Fârdea (13,0 locuitori pe kmp), Giera (13,1 locuitori pe kmp), Jamu Mare (14,6 locuitori pe kmp), Tomeşti (14,6 locuitori pe kmp).
În ceea ce priveşte structura pe naţionalităţi a Timişului, peste 87% dintre locuitori s-au declarat români. Urmează maghiarii, cu 5,2%, romani, cu 1,3% şi, germană, cu 1,2%
Structura populaţiei stabile preliminare după religia declarată la recensământ arată că 78,1% dintre persoanele din judeţul Timiş sunt de religie ortodoxă (507,7 mii persoane); 8,4% s-au declarat de religie romano-catolică, 4,3% de religie penticostală, 1,5% de religie baptistă, 1,4% de religie reformată, iar 1,3% de religie greco-catolică. Ponderi între 0,1% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: adventistă de ziua a 7-a 2207 persoane (0,3%), martorii lui Iehova 1413 persoane (0,2%), musulmană 1015 persoane (0,2%), creştină după evanghelie 740 persoane (0,1%), creştină de rit vechi 705 persoane (0,1%), evanghelică 484 persoane (0,1%), evanghelică luterană 350 persoane (0,1%).
S-au declarat „fără religie” 1178 persoane, care reprezintă 0,2% din total; ateii deţin o pondere de 0,2% în totalul populaţiei stabile preliminare (numărul acestora fiind de 1220 persoane). Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată religia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 14375 persoane, reprezentând 2,2% din populaţia stabilă a judeţului.
Gospodării
La recensământul din anul 2011 au fost înregistrate 141.800 clădiri, în care se află 270,6 mii locuinţe convenţionale, având 720,7 mii camere de locuit. Chiar dacă numărul clădirilor cu locuinţe din mediul urban reprezintă numai 34,7% din totalul înregistrat la nivelul judeţului, acestea sunt formate dintr-un număr mai mare de locuinţe, astfel încât ponderea locuinţelor convenţionale din mediul urban (64,0%) o depăşeşte pe cea din mediul rural. Desigur, aici vorbim de blocuri, care oferă o densitate a locuinţelor mult mai mare.
Structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate evidenţiază menţinerea proprietăţii private particulare ca preponderentă: 97,1% din totalul locuinţelor (97,0% în municipii şi oraşe, respectiv .97,2% în comune), urmată de proprietatea de stat 2,3% (2,2% în municipii şi oraşe, respectiv 2,3% în comune); celelalte forme de proprietate deţin împreună restul de 0,6%.
Din totalul locuinţelor convenţionale din judeţ, 85,0% au alimentare cu apă în locuinţă (95,4% în municipii şi oraşe şi 66,7% în comune). Cele mai mari ponderi ale locuinţelor care au alimentare cu apă sunt înregistrate în Dumbrăviţa (98,7%) şi în Timişoara, Lugoj, Giroc, Nădrag, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Sânandrei, Ghiroda, Becicherecu Mic, Giarmata, Dudeştii Vechi, Deta, Moşniţa Nouă, Şag, Săcălaz.
La nivelul judeţului Timiş, 94,4% din locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei (95,7% în municipii şi oraşe şi 92,0% în comune).
În ceea ce priveşte veceurile situaţia este dramatică în mediul rural. Dacă numeric două treimi din oameni au acces la veceu, în mediul rural jumătate dintre locuitori îşi fac nevoile ca pe vremea lui Ştefan cel Mare, în spatele grădinii. Dotarea locuinţelor cu baie este mai redusă, numai 78,6% din totalul acestora deţinând o baie în interiorul locuinţei. Discrepanţa dintre categoriile de localităţi este mare, 92,1% dintre locuinţele înregistrate în municipii şi oraşe şi doar 54,4% dintre cele aflate în comune dispunând de baie în interiorul locuinţei. În Municipiul Timişoara, 96,6% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de baie în interiorul locuinţei.
Romania se pregateste de Recensamantul General al Populatiei
Recensamantul timisenilor, in linie dreapta: un sfert din locuinte au fost deja inregistrate
Citiți principiile noastre de moderare aici!