Criza economică a dus Cramele Recaş în Marea Britanie

Vinul de Recaş a cucerit piaţa insulară, scoţând din joc producătorii tradiţionali, francezi dar mai ales italieni. Secretul succesului, spunea Ioan Georgiu, directorul Cramelor Recaş, stă în tehnologia abordată, pe de o parte, şi apoi în preţ, care e mai redus decât al celorlalţi producători străini. „În contextul crizei am avut un succes răsunător, dacă vinurile concurenţei se vând cu 5 euro sticla, ale noastre mai ieftin, ceea ce a făcut ca noi să fim preferaţi. Reprezentanţii HoReCa ne-au recunoscut şi pe noi ca producători acceptaţi, iar cel mai mare succes l-am avut pe piaţa din Marea Britanie unde efectiv am luat locul firmelor italiene care exportau vin din soiul Pinot Griggio”, a declarat Ioan Georgiu, directorul Cramelor Recaş. În cifre, producătorii bănăţeni au înregistrat o creştere de 25 % pe piaţa din Anglia, anul acesta vânzând aici circa 1,4 milioane de sticle cu vin.

„Am adoptat, pentru 80% din producţia noastră, noua modă viticolă, specifică ţărilor ca Australia ori Noua Zeelandă, în detrimentul procedeului tradiţional specific Italiei ori Franţei, dar pe care îl folosim şi noi, în 20% din producţie”, a mai declarat Georgiu. Cramele Recaş SA exportă  35% din producţie. Bănăţenii au încheiat miercuri culesul viei la Recaş, cu o producţie de 7.000 de tone de struguri, cantitate de materie primă ce va permite producţia a 5 milioane de litri de vin îmbuteliat. Anul acesta podgoria a lansat şi un nou vin pe piaţă, Mustoasa de Recaş, un vin alb demisec. De asemenea, au fost efectuate investiţii importante în ceea ce priveşte instalaţiile de stocare a vinului, fiind achiziţionate mai multe tancuri de inox.

Vinificaţie „în familie”

De mai mulţi ani, de procesul de vinificaţie a producţiei din dealurile Recaşului se ocupă un specialist australian. Decizia a fost una de succes, vinul produs fiind apreciat de consumatori. De ceva timp specialistul australian s-a căsătorit cu o „colegă” din Spania, şcolită la Bordeaux. „În acest moment, la noi în procesul de vinificaţie se confruntă două şcoli, recunoscute ca fiind de cea mai bună calitate: cea australiană şi cea europeană. În acest moment avem doi specialişti şi o confruntare de idei mai mult decât benefică. Căteodată ei se mai ceartă pe probleme profesionale dar vinul este cel care câştigă”, a mai subliniat Georgiu.