Datele au fost analizate de o echipă internațională coordonată de Universitatea Oxford, pe baza unor cercetări realizate inclusiv de compania Gallup și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Deși raportul nu stabilește o legătură directă de tip cauză-efect, concluziile sugerează că utilizarea excesivă a platformelor sociale este asociată cu un nivel mai scăzut al satisfacției vieții. Cercetătorii au corelat mai multe seturi de date internaționale și au observat tendințe similare în mai multe țări, în special în cele vorbitoare de limbă engleză.

„Mesajul foarte clar este că ar trebui să punem componenta socializare în rețelele de socializare”, a declarat pentru Reuters Jan-Emmanuel de Neve, unul dintre editorii raportului.

Acesta atrage atenția că modul în care sunt utilizate platformele contează semnificativ, iar consumul pasiv de conținut generat de algoritmi și influenceri poate avea un impact mai negativ decât interacțiunea reală între utilizatori.

Datele analizate arată că adolescentele de 15 ani care petrec peste cinci ore pe zi pe rețelele sociale raportează un nivel mai scăzut al satisfacției vieții comparativ cu cele care le folosesc mai puțin.

În același timp, cercetarea evidențiază diferențe regionale importante. Potrivit Gallup, nivelul satisfacției vieții în rândul tinerilor sub 25 de ani a scăzut semnificativ în țări precum Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă, în timp ce în alte regiuni ale lumii s-a înregistrat, în medie, o creștere.

„Susţinerea socială este unul dintre cei mai puternici factori predictivi ai bunăstării, iar cercetările anterioare arată că în unele ţări, tinerii raportează că se simt mai puţin susţinuţi, ceea ce ar fi o explicaţie pentru această tendinţă”, Julie Ray, redactor-șef al Gallup.

În acest context, tot mai multe state analizează măsuri pentru limitarea accesului copiilor la rețelele sociale. Australia a devenit, în decembrie 2025, prima țară care a interzis utilizarea acestor platforme pentru copiii sub 16 ani.

România în clasamentul fericirii

Raportul include și clasamentul anual al celor mai fericite țări. Finlanda rămâne cea mai fericită țară din lume pentru al nouălea an consecutiv, conform raportului. Clasamentul este publicat în fiecare an în preajma Zilei Internaționale a Fericirii și analizează peste 140 de state în funcție de modul în care oamenii își evaluează propria viață.

Cercetătorii iau în calcul factori precum sprijinul social, speranța de viață sănătoasă, libertatea individuală, generozitatea și percepția asupra corupției, potrivit News.ro.

În topul global, pe primele locuri se află Finlanda, Islanda și Danemarca. Costa Rica urcă pe poziția a patra, cea mai bună clasare pentru o țară din America Latină, urmată de Suedia și Norvegia. Alte state europene din top 10 sunt Olanda (locul 7), Luxemburg (locul 9) și Elveția (locul 10).

România se situează pe poziția 34 din 147 țări analizate, în urcare cu un singur loc față de anul precedent.