Facultatea de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara organizează o serie de conferințe de popularizare a științei, destinate atât studenților, cât și publicului iubitor de istorie și arheologie, sub titlul de „Conferințele ARHEOTIM”.

Organizatorii sunt de părere că interesul pentru istorie este viu în rândul oamenilor, însă în spațiul public sunt difuzate foarte multe păreri ale unor specialiști și mai ales nespecialiști cu privire la evenimente istorice, personalități sau descoperiri mai mult sau mai puțin importante.

„Ideile vehiculate sădesc confuzii și neîncredere cu privire la rezultatele cercetării în toate domeniile științei și cu atât mai mult în privința istoriei. Este deci important ca celor interesați să li se ofere și alte puncte de vedere, venind din perspectiva unor cercetători consacrați, cu experiență și apreciați în mediul științific. Universitatea de Vest are deja o experiență de opt decenii în domeniul educației. În tot acest interval și-a păstrat spiritul performanței și al excelenței”, spun cei de la Facultatea de Litere.

Astfel, joi, 21 noiembrie, de la ora 18, în Amfiteatrul A01 de la parterul sediului central UVT, va avea loc o prelegere susținută de Daniel Spânu, cercetător cu o experiență vastă la Institutul de Arheologie din București.

Tematica conferinței va include subiecte captivante legate de una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din România: Tezaurul de la Pietroasa. Cu această ocazie, publicul va înțelege mai bine rolul unor artefacte prețioase, care reflectă nu doar statutul material al elitelor ostrogote, dar și legătura acestora cu un simbolism adânc ancorat în ideea de putere și imortalitate.

„Tezaurul de la Pietroasa este una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din toate timpurile. Cele 12 piese păstrate cântăresc aproape 19 kg din aur – un metal cvasi inalterabil, considerat un simbol al eternității. Semnificația tezaurului depășește însă valoarea intrinsecă a metalului prețios conținut.

Prelegerea dedicată acestei descoperiri este structurată în trei părţi. Mai întâi vor fi evocate sintetic împrejurările în care a fost recuperat tezaurul şi soarta lui de la data descoperirii lui (1837) şi până în prezent. Nu va fi omis un scurt istoric al cercetării. Partea a doua este dedicată morfologiei, tehnologiei şi ornamentaţiei recipientelor şi podoabelor din tezaur. Analogiile cele mai relevante ale acestor obiecte înlesnesc datarea şi desluşirea semnificaţiilor lor. În partea a treia, va fi evocat contextul cultural-istoric în care se integrează adecvat tezaurul.

Descoperirea poate fi atribuită unui nucleu de putere ostrogotic, capabil să îşi afirme o autoritate insolită în plină epocă hunică. Deslușirea limbajului simbolic specific Antichităţii târzii contribuie la decriptarea mesajului conţinut de tezaur. Podoabele fastuoase şi vasele de lux alcătuiesc un mănunchi de repere simbolice menite să consacre tradiţia unei descendenţe. Motivele pentru care tezaurul de la Pietroasa reuneşte simboluri ale unui «proiect de imortalitate» vor fi expuse în concluzia prelegerii”, se arată în descrierea evenimentului.

Prin urmare, prelegerea de la UVT își propune să ofere un cadru de dialog academic și educativ, unde pasionații de istorie și arheologie pot învăța de la un expert recunoscut despre unele dintre cele mai semnificative descoperiri arheologice din România.

Cercetătorul Daniel Spânu și-a susținut doctoratul în anul 2006 la Universitatea București cu o teză dedicată pieselor de orfevrărie din Dacia secolelor I a. Chr. – I p. Chr., ulterior publicată în 2012 sub forma unei monografii intitulate „Tezaurele dacice”. În anul 2018 și-a susținut abilitarea în cadrul Școlii Doctorale a Academiei Române cu o teză dedicată necropolei din secolele II-III p. Chr. de la Poieneşti (valorificată monografic în anul următor).

Daniel Spânu este autorul mai multor studii şi articole dedicate antichităţilor din cea de a doua epocă a fierului, din epoca romană şi din epoca migraţiilor de pe teritoriul României. Susține periodic comunicări la manifestări de specialitate din ţară şi din străinătate. Acesta s-a format inclusiv la Institutul Arheologic German și la Institutul de Arheologie Preistorică al Universității Libere din Berlin și a efectuat sesiuni de documentare la Viena şi Budapesta şi la numeroase muzee şi instituţii de profil din ţară. A participat la cercetări arheologice sistematice îndelungate la Sighişoara (judeţul Mureş), Poieneşti (judeţul Vaslui), Zimnicea (judeţul Teleorman), Pietrele (judeţul Giurgiu) ş.a. În prezent este implicat în colectivele de cercetare arheologică de la Ardeu, din Hunedoara, şi Ivancea, în Republica Moldova.