Paștele catolic și cel ortodox cad în zile distincte pentru că cele două mari Biserici calculează data Învierii lui Isus după două calendare diferite. Data Paștelui diferă din anul 1582, când Biserica romano-catolică a trecut la calendarul gregorian, iar Biserica ortodoxă a rămas după cel iulian.

Data prăznuirii Paștelui este, spre deosebirea de cea a Nașterii Domnului, variabilă, în funcție de prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Catolicii stabilesc prima luna plină de după echinocțiu folosind o serie de calcule și tabele ecleziastice, în timp ce ortodocșii iau ca reper luna plină astronomică.

Înainte de Paște, catolicii țin post cinci săptămâni, care este diferit de cel ortodox, fiind mai blând, deoarece presupune doar evitarea preparatelor din carne.

La sfârșitul slujbelor religioase din Săptămâna Mare participanții sunt împărtășiți cu ostie (pâine nedospită) și se practică „procesiunea”, adică înconjurarea bisericii de către preoți și credincioși.

Sâmbătă, înainte de Înviere, se sfințește un coșuleț cu ouă roșii, cozonac, carne de miel și vin, iar duminică dimineața, înainte de micul dejun, toți membrii familiei se spală pe față cu apa în care a fost pus un ou roșu și un ban – simbolurile sănătății și ale belșugului.

Dacă la ortodocși slujba de Înviere ține aproape întreaga noapte, credincioșii fiind chemați după miezul nopții să ia Lumina sfântă, la catolici, slujba se termină la miezul nopții.

Un obicei ce se practică în ziua Paștelui la catolici este dăruirea și ciocnitul ouălor. În Vinerea Mare, toți credincioșii aduc acasă, de la biserică, o crenguță de măslin. În Geneză, în Biblie, când apele potopului s-au retras, porumbelul s-a întors purtând în cioc o frunză de măslin. Acest copac a devenit simbolul păcii, iar porumbelul este reprezentarea păcii și a împăcării. Fructul său a fost emblema prosperității, a binecuvântării divine, a frumuseții și puterii.

Felul lor tradițional de mâncare pentru masa de Paște este tot mielul, iar preparatele tradiționale nu diferă față de masa de paște a creștinilor ortodocși. În schimb, în unele regiuni de pe masa de Paște regăsim biscuiți care învelesc un ou întreg, oul fiind simbolul vieții și renașterii.

Cea mai cunoscută tradiție catolică de la noi din țară este stropitul. Acest obicei provine din Germania, iar la început, stropitul se făcea doar cu apă. În prezent se folosește mai des parfumul. Se spune că stropitul cu apă simbolizează purificarea.

În ceea ce privește zilele libere, în Codul Muncii scrie că salariații care aparțin unui cult religios legal creștin, altul decât cel ortodox, vor primi și ei din partea statului mai multe zile libere. Angajații catolici care sărbătoresc Paștele în 31 martie vor avea liber în această zi, dar și în Vinerea Mare (în 29 martie), respectiv în a doua zi de Paște (1 aprilie).

În această duminică, Papa Francisc, care are 87 de ani, va celebra mesa de Înviere, în piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi. Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiționalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”.