Ce infecții respiratorii sunt întâlnite cel mai frecvent în această perioadă și care sunt simptomele cu care se prezintă pacienții?

În cabinetul ORL vedem frecvent pacienți cu răceli obișnuite: nas înfundat, secreții nazale, strănut, durere în gât, răgușeală sau tuse. Uneori apare și febra. Important este să ne uităm la starea generală și la felul în care evoluează boala, nu doar la un singur simptom. Cele mai multe viroze se vindecă de la sine, cu îngrijire simptomatică și puțină răbdare. Trebuie să fim mai atenți la copiii foarte mici, la vârstnici și la persoanele cu boli cronice.

Cum putem face diferența între o viroză respiratorie obișnuită, gripă și COVID-19, având în vedere că simptomele pot fi asemănătoare?

Din păcate, doar pe baza simptomelor nu putem face întotdeauna o diferențiere sigură. Virozele obișnuite debutează frecvent cu strănut, secreții nazale și disconfort în gât. Gripa are adesea un debut brusc, cu febră, frisoane, dureri musculare, cefalee și o stare generală marcată de alterare. COVID-19 poate avea manifestări foarte variate, de la simptome ușoare, asemănătoare unei răceli, până la forme severe.

Aceste manifestări se suprapun, astfel încât diagnosticul poate necesita testare, în funcție de context și de riscul individual. Este important să nu ne autodiagnosticăm și să nu considerăm că absența febrei exclude gripa sau COVID-19. Persoanele vârstnice, cele cu boli cronice și cele imunodeprimate ar trebui să solicite sfatul medicului mai devreme.

Cât durează în mod normal o viroză respiratorie și după câte zile fără ameliorare ar trebui să ne adresăm unui medic?

De cele mai multe ori, o răceală începe să se amelioreze în aproximativ o săptămână și se rezolvă în 7–10 zile. Tusea poate rămâne mai mult, uneori două-trei săptămâni, fără să însemne automat că este nevoie de antibiotic. Dacă după 10 zile nu vedem nicio ameliorare, dacă simptomele se agravează după ce păreau să treacă sau dacă apare o durere importantă, e bine să discutăm cu medicul. Nu așteptăm dacă respirația este dificilă, persoana devine foarte somnolentă, nu poate bea lichide sau starea generală ne îngrijorează.

În ce situații o viroză poate duce la complicații din sfera ORL, precum sinuzita, otita sau laringita, și ce semne ar trebui să ne atragă atenția?

Infecția virală produce inflamația mucoaselor și poate afecta drenajul sinusurilor sau aerisirea urechii medii prin trompa lui Eustachio. În acest context pot apărea dureri faciale, presiune la nivelul sinusurilor, senzație de ureche înfundată sau otalgie. Laringita se poate manifesta prin răgușeală, tuse iritativă și disconfort la nivelul gâtului.

Trebuie să ne adresăm medicului dacă apare o durere intensă de ureche, dacă simptomele se agravează, dacă febra persistă sau dacă există secreții auriculare. În cazul sinuzitei, edemul palpebral, tulburările de vedere sau cefaleea severă necesită evaluare urgentă. De asemenea, dificultățile de respirație, respirația zgomotoasă sau imposibilitatea de a înghiți saliva reprezintă semne de alarmă.

Este important să înțelegem că nu orice secreție nazală colorată înseamnă o infecție bacteriană. Diagnosticul se stabilește prin evaluarea întregului tablou clinic și a evoluției simptomelor.

De ce rămân unele persoane cu nasul înfundat, presiune la nivelul sinusurilor sau urechi înfundate chiar și după ce celelalte expușimla complicațiileau trecut?

După o infecție respiratorie, inflamația mucoasei nazale poate persista o perioadă, chiar dacă celelalte simptome s-au remis. Acest lucru poate determina congestie nazală și senzație de presiune facială. Uneori, inflamația afectează trompa lui Eustachio, care asigură ventilarea urechii medii, iar pacientul resimte urechea înfundată sau o ușoară diminuare a auzului.

La unele persoane, simptomele pot fi întreținute de o rinită alergică, o deviație de sept sau alte afecțiuni nazale preexistente. Dacă manifestările persistă, sunt recurente sau se asociază cu durere importantă ori cu scăderea auzului, recomand un consult ORL.

Nu este indicat să folosim prelungit picături sau spray-uri nazale decongestionante doar pentru că nasul rămâne înfundat. Uneori, tocmai utilizarea excesivă a acestora poate întreține problema.

Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le facem atunci când tratăm o viroză acasă? Cât de riscantă este folosirea excesivă a spray-urilor nazale decongestionante?

Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea antibioticelor fără recomandare medicală. Antibioticele nu tratează virusurile și nu grăbesc vindecarea unei viroze necomplicate. O altă greșeală este utilizarea simultană a mai multor medicamente cu aceleași substanțe active, ceea ce poate crește riscul reacțiilor adverse.

În ceea ce privește spray-urile nazale decongestionante, acestea pot fi utile pe termen scurt, dar trebuie utilizate conform prospectului și recomandării medicale, de regulă, nu mai mult de 3–5 zile, în funcție de produs. Folosirea prelungită poate produce rinită medicamentoasă, adică o congestie nazală care se accentuează atunci când efectul medicamentului dispare.

Pentru ameliorarea simptomelor, putem folosi soluții saline nazale, hidratare adecvată și odihnă.

Medicamentele pentru febră și durere trebuie administrate în doze corespunzătoare vârstei și situației clinice. În cazul copiilor, este deosebit de important să evităm administrarea medicamentelor fără a verifica dacă sunt potrivite pentru vârsta lor.

Când sunt necesare antibioticele în cazul unei infecții respiratorii și de ce nu trebuie administrate pentru o simplă viroză?

Antibioticele sunt eficiente împotriva bacteriilor, nu împotriva virusurilor. Prin urmare, în cazul unei viroze respiratorii necomplicate, administrarea lor nu aduce beneficii și poate produce reacții adverse.

În sfera ORL, antibioticele pot fi necesare în anumite cazuri de otită medie acută, rinosinuzită bacteriană sau faringoamigdalită bacteriană, în funcție de vârsta pacientului, severitatea simptomelor și criteriile de diagnostic.

De exemplu, în rinosinuzita acută, suspiciunea unei etiologii bacteriene crește dacă simptomele persistă cel puțin 10 zile fără ameliorare, dacă debutul este sever sau dacă apare o agravare după o ameliorare inițială. Totuși, decizia de a prescrie antibiotic se ia individual, în urma evaluării medicale.

Utilizarea inutilă a antibioticelor favorizează rezistența bacteriană, ceea ce înseamnă că unele infecții devin mai greu de tratat. Mesajul meu este simplu: antibioticul nu trebuie administrat preventiv și nici din proprie inițiativă.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne determine să cerem ajutor medical de urgență și care sunt situațiile în care ar trebui să ne programăm la un consult ORL?

Există câteva simptome care nu trebuie ignorate. Dificultatea de respirație, respirația zgomotoasă, imposibilitatea de a înghiți saliva, inflamația rapidă a gâtului sau o reacție alergică severă reprezintă urgențe medicale. De asemenea, edemul din jurul ochiului asociat cu febră, tulburări de vedere sau durere severă poate indica o complicație a sinuzitei și necesită evaluare imediată.

Consultul ORL este recomandat în cazul durerilor persistente de ureche, scăderii auzului, secrețiilor auriculare, răgușelii care nu se remite în aproximativ trei săptămâni, obstrucției nazale persistente sau episoadelor repetate de sinuzită.

Aș sublinia și un aspect important: o pierdere bruscă a auzului, instalată în câteva ore sau zile, trebuie evaluată în aceeași zi, deoarece tratamentul precoce poate influența șansele de recuperare. În aceste situații, nu este indicat să așteptăm o programare obișnuită.

Copiii și persoanele care răcesc frecvent sunt mai expuse complicațiilor ORL? Când ar trebui investigate episoadele repetate de infecții respiratorii?

Copiii, în special cei care frecventează colectivități, pot avea mai multe episoade de infecții respiratorii într-un an. Acest lucru nu înseamnă automat că au o problemă de imunitate. Sistemul lor imun întâlnește numeroși agenți infecțioși, iar transmiterea în colectivități este facilitată de contactul apropiat.

Din punctul de vedere ORL, trebuie să fim atenți atunci când infecțiile se asociază cu otite repetate, scăderea auzului, respirație orală persistentă, sforăit, pauze respiratorii în somn sau obstrucție nazală cronică. În anumite situații, vegetațiile adenoide hipertrofiate pot contribui la aceste manifestări și necesită evaluare de specialitate.

Investigațiile sunt indicate în funcție de frecvența, severitatea și tipul infecțiilor, precum și de evoluția copilului. Dacă există infecții neobișnuit de severe, complicații repetate sau probleme de creștere și dezvoltare, medicul poate recomanda și o evaluare mai amplă.

Pentru părinți, recomandarea mea este să nu considere fiecare răceală un motiv de îngrijorare, dar nici să nu ignore simptomele persistente, sforăitul important, apneea de somn sau semnele de afectare a auzului.

Ce măsuri de prevenție sunt cu adevărat utile în sezonul virozelor și ce putem face pentru a reduce riscul de îmbolnăvire sau de transmitere a infecției în familie?

Cele mai utile măsuri sunt cele simple, dar aplicate constant: spălarea corectă a mâinilor, aerisirea încăperilor, evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave și acoperirea gurii și a nasului atunci când tușim sau strănutăm. Atunci când avem simptome respiratorii, este bine să evităm, pe cât posibil, contactul cu persoanele vulnerabile și să purtăm mască în situațiile în care există risc de transmitere.

Vaccinarea antigripală, conform recomandărilor actuale și riscului individual, poate reduce riscul de forme severe. De asemenea, somnul suficient, alimentația echilibrată și evitarea fumatului contribuie la menținerea sănătății respiratorii.

În familie, este util să nu folosim în comun pahare sau tacâmuri, să curățăm suprafețele atinse frecvent și să aerisim regulat încăperile. Nu există un supliment sau un produs-minune care să ne garanteze că nu vom răci.

Mesajul meu final este că prevenția, recunoașterea timpurie a semnelor de alarmă și utilizarea responsabilă a medicamentelor sunt esențiale. Cele mai multe viroze se vindecă fără complicații, dar atunci când simptomele persistă sau se agravează, consultul medical este cea mai bună alegere.