Potrivit ghidului, APLV afectează 2-3% din sugari, fiind cea mai frecventă alergie alimentară până la vârsta de un an, manifestându-se de obicei în primele săptămâni de viață. Specialiștii subliniază că reacția poate apărea inclusiv la sugarii alăptați exclusiv, deoarece proteinele laptelui de vacă pot trece în laptele matern.

De asemenea, materialul precizează că alergia este diferită de intoleranța la lactoză, fiind un mecanism imunologic, nu enzimatic.

„APLV nu înseamnă că mama a greșit ceva. Este o reacție a sistemului imun al copilului”, explică specialiștii AREA.

Proteinele din laptele de vacă pot fi prezente în numeroase produse procesate, inclusiv în panificație, mezeluri, produse de patiserie, ciocolată sau unele medicamente. Pe etichete, acestea pot apărea sub denumiri precum cazeină, cazeinat de sodiu sau calciu, zer, lactoglobulină sau lactalbumină.

Două tipuri de reacții și manifestări diferite

Ghidul explică faptul că există două forme principale de APLV: mediată IgE și non-mediată IgE, cu manifestări diferite.

Reacția IgE-mediată apare rapid, în interval de minute până la două ore, și poate include urticarie, angioedem, vărsături sau chiar anafilaxie. În schimb, forma non-IgE este întârziată, apărând la ore sau zile distanță, și se poate manifesta prin dermatită, colici, refuz alimentar sau prezența sângelui în scaun.

„Părinții caută doar urticarie și vărsături. Rata de APLV cu mecanism întârziat este cel puțin egală cu cea imediată”, se arată în material, care atrage atenția că formele întârziate sunt frecvent subdiagnosticate.

Proteinele implicate și reacțiile încrucișate

Laptele de vacă conține peste 25 de proteine, cele mai relevante pentru alergii fiind cazeinele, beta-lactoglobulina, alfa-lactalbumina și albumina serică bovină. Acestea au rol diferit în severitatea și persistența reacțiilor alergice, iar unele pot genera reacții încrucișate cu alte tipuri de lapte sau cu carne de vită.

Ghidul arată că laptele de capră, de oaie și de bivoliță nu reprezintă alternative sigure, existând o reactivitate încrucișată de peste 90%. În schimb, laptele de cămilă are cel mai scăzut grad de reactivitate, însă nu este recomandat ca alternativă de rutină în ghidurile internaționale. Singurele variante relativ sigure sunt laptele de măgăriță și de iapă, care au o reactivitate mai redusă, dar specialiștii avertizează că nici aceste variante nu sunt validate ca alternative sigure în niciun ghid internațional.

Pentru copiii cu APLV sunt recomandate formulele extensiv hidrolizate (eHF) sau cele pe bază de aminoacizi (AAF).

Specialiștii combat și o serie de mituri, printre care ideea că un copil cu APLV nu poate consuma carne de vită. Aceștia explică faptul că reacția încrucișată este rară și apare doar în anumite situații.

„Majoritatea copiilor cu APLV tolerează carnea de vită bine gătită”, se precizează în ghid, subliniindu-se că restricțiile alimentare fără evaluare medicală pot duce la dezechilibre nutriționale.

Cum se stabilește diagnosticul și cum se ține alergia sub control

Diagnosticul se bazează pe mai multe etape, începând cu istoricul clinic și continuând cu teste alergologice, diete de eliminare și, în unele cazuri, test de provocare orală, considerat metoda de referință, spun specialiștii.

În cazul formelor non-IgE, testele alergologice pot fi negative, iar diagnosticul se stabilește prin eliminare și reintroducere controlată a alimentului.

Specialiștii mai spun că singura metodă de tratament este eliminarea completă a proteinelor din laptele de vacă, fie prin dieta mamei care alăptează, fie prin utilizarea de formule speciale pentru sugar.

Pentru sugarii alăptați, mama trebuie să elimine toate produsele lactate, cu suplimentare de calciu și vitamina D. În cazul celor hrăniți cu formulă, se recomandă formulele extensiv hidrolizate, iar dacă acestea nu sunt tolerate, formulele pe bază de aminoacizi.

Potrivit ghidului, aproximativ jumătate dintre copii ajung să tolereze laptele de vacă până la vârsta de un an, iar până la 3-5 ani, 80-85% dintre cazuri se remit.

Totuși, evaluarea alergologică este recomandată în cazuri precum colici severi, refuz alimentar, sânge în scaun, dermatită persistentă, stagnare în greutate sau reacții alergice severe, atrag atenția specialiștii AREA.