În această a doua parte a interviului cu dr. Carina Dragu, medic primar psihiatru, discutăm despre semnalele de alarmă care ar trebui să ne trimită la specialist, impactul stilului de viață asupra echilibrului emoțional, dar și despre rolul familiei și al prietenilor în procesul de recuperare. De asemenea, explorăm cum tehnologia și inteligența artificială pot influența viitorul psihiatriei și ce pași concreți putem face pentru a ne proteja sănătatea mintală într-o societate tot mai solicitantă.

Care sunt principalele semnale de alarmă care ar trebui să determine o persoană să caute ajutor specializat?

Semnalele de alarmă se prezintă, de regulă, ca momentul în care persoana simte că nu mai poate gestiona activitățile zilnice. Acestea includ o senzație continuă de panică, incapacitatea de a conduce, de a-și duce copiii la școală, de a ieși din casă, de a merge la serviciu sau de a interacționa cu colegii. De asemenea, apar probleme precum insomnia sau alte tulburări de somn, iar simptomele persistă pe parcursul mai multor perioade ale zilei.

Adesea, aceste semnale se amplifică, iar pacientul ajunge să ceară ajutorul medicului, fie din cauza conștientizării propriei stări, fie din cauza influenței informațiilor de pe rețelele sociale, care promit soluții rapide („Vino la mine, te rezolv în 3 minute!”). Totuși, adevărul este că problemele de sănătate mintală necesită efort susținut, implicare și, nu în ultimul rând, educație și cunoaștere de sine. Dacă simți că viața ta se deteriorează din cauza acestor simptome, este timpul să consulți un specialist.

Cum influențează stilul de viață – alimentația, somnul, activitatea fizică – sănătatea mintală și cum poate fi prevenită apariția unor tulburări?

Stilul de viață are un impact major asupra sănătății mintale. Din fericire, și rețelele sociale oferă numeroase informații legate de importanța alimentației sănătoase, a somnului adecvat și a activității fizice regulate. Se știe, de exemplu, că un consum excesiv de zahăr, alimentele supraprocesate, excesul de sare și aditivii alimentari nocivi pot afecta negativ starea de bine.

Mișcarea fizică este de asemenea esențială – există multe podcasturi și surse care explică ce tip de exerciții sunt potrivite pentru diverse afecțiuni (boli cardiovasculare, respiratorii, osteoarticulare etc.). Chiar și în cazul unor probleme articulare, este important să găsești tipul de activitate fizică adecvat. Somnul, cu cele 6-8 ore recomandate pe zi, este crucial pentru recuperarea creierului și gestionarea stresului.

În plus, prevenirea tulburărilor mintale se poate realiza prin adoptarea unui stil de viață sănătos și prin implicarea într-un proces psihoterapeutic. Acesta este, de multe ori, cel mai frumos „cadou” pe care cineva și-l poate oferi pe parcursul vieții, chiar dacă poate fi dificil de susținut financiar. Investiția în propria sănătate mintală se reflectă nu doar în viața personală, ci și în relațiile cu partenerii, familia și comunitatea.

Ce rol joacă familia și prietenii în procesul de recuperare al unei persoane cu o tulburare psihică?

Familia și prietenii joacă un rol esențial prin furnizarea unui suport social constant. Prezența suportului social este unul dintre factorii de succes în evoluția unui pacient. Lipsa acestui suport face ca evoluția să fie mult mai dificilă, iar pacientul poate fi considerat o povară, ceea ce duce la stigmatizare și la izolare. În astfel de situații, pacientul poate ajunge să depindă de ajutorul statului, intervențiile sociale fiind adesea insuficiente.

Pe de altă parte, un suport familial și social pozitiv oferă protecție, înțelegere și acceptare, facilitând recuperarea. Dacă pacientul este acceptat și susținut de cei dragi, evoluția sa poate fi mult mai favorabilă. În schimb, dacă este etichetat ca „incapacitat” sau respins, boala se poate agrava. De aceea, este esențial ca familia și prietenii să rămână implicați, să ofere sprijinul necesar și să contribuie la reintegrarea pacientului în comunitate.

Există un caz care v-a marcat în mod deosebit în cariera dumneavoastră? Desigur, fără a dezvălui detalii confidențiale.

Cazurile care m-au marcat sunt, în general, acelea în care pacienții nu au avut o evoluție bună, iar cel mai dureros este când pacientul alege să moară, adică atunci când se sinucide. Aceasta este un moment extrem de dureros. Totodată, sunt și pacienții care au o poveste de viață absolut uluitoare, iar dacă s-ar face filme despre viața lor, lumea ar considera că este exagerat, că nu poate să ți se întâmple toate acele lucruri.

Viața însă, cum știm noi, poate fi chiar mai incredibilă decât orice scenariu de film. Cei care au reușit să meargă mai departe, să fie părinți competenți, să își ducă viața într-un mod funcțional, sunt cu adevărat extraordinari. Mă impresionează nu doar cum își duc viața, dar și cum sunt extrem de competenți în meseriile lor, având un impact semnificativ în comunitate.

Cum vedeți viitorul psihiatriei? Credeți că tehnologia, inclusiv inteligența artificială, va avea un rol semnificativ în diagnostic și tratament?

Deja suntem într-un punct în care tehnologia joacă un rol. Sunt aplicații care, într-adevăr, sunt foarte utile. De exemplu, aplicații precum Headspace, care sunt bazate pe principiile psihoterapiei cognitiv-comportamentale, pot oferi un sprijin serios pacienților. Aceste aplicații sunt extrem de eficiente în gestionarea anxietății sau pentru a ajuta oamenii să își găsească motivația atunci când aceasta lipsește. Totuși, nu cred că în curând inteligența artificială va înlocui factorul uman în diagnostic.

Este greu să înlocuiești interacțiunea umană, dar cine știe ce ne rezervă viitorul, având în vedere evoluția rapidă a tehnologiei. În plus, viitorul psihiatriei va fi legat strâns și de progresele din genetică, care vor permite personalizarea tratamentelor în funcție de comorbiditățile și structura fiecărui pacient.

Ce recomandări aveți pentru menținerea sănătății mintale într-o societate din ce în ce mai stresantă?

Este esențial să păstrăm un stil de viață sănătos și echilibrat. Un aspect fundamental pe care îl recomand pacienților mei este să urmeze cinci parametri esențiali pentru sănătatea mintală și fizică.

Primul este respirația. Aceasta poate fi un indicator extrem de fidel al stării noastre mentale – o respirație rapidă și superficială poate semnala neliniște sau anxietate, în timp ce o respirație lentă și greoaie este asociată cu stări de tristețe sau depresie.

Al doilea este aportul lichidian. Este important să bem suficientă apă și să evităm băuturile cu mult zahăr, stimulente sau alcool în exces.

Al treilea este alimentația. Ce mâncăm, când și cum mâncăm au un impact semnificativ asupra stării noastre mentale. De asemenea, trebuie să fim conștienți de tendința de a mânca emoțional și să învățăm cum să gestionăm acest comportament.

Al patrulea este mișcarea fizică. Este esențial să facem suficientă mișcare, dar aceasta trebuie adaptată în funcție de nivelul de stres pe care îl avem.

Iar al cincilea parametru este socializarea. Este important să menținem un echilibru între perioadele de solitudine și momentele de interacțiune socială. Relațiile semnificative cu ceilalți sunt esențiale pentru sănătatea noastră mintală.