Ancheta, realizată pe un eșantion de 1.483 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 17 ani, arată că aproape unul din doi elevi își dorește mai mult timp pentru somn, procentul crescând semnificativ odată cu vârsta: 24% în ciclul primar, 42% în gimnaziu și 52% în liceu.

Studiul evidențiază și un dezechilibru major în distribuția timpului zilnic. Într-o zi obișnuită de școală, copiii petrec în medie 5–6 ore la cursuri, la care se adaugă încă aproximativ o oră pe drum și 1–2 ore pentru teme și învățat. În multe cazuri, timpul total dedicat activităților școlare ajunge chiar la 10 ore pe zi pentru patru din zece elevi.

În paralel, 62% dintre copii petrec trei ore sau mai mult zilnic online, fie pe rețele sociale, în jocuri sau urmărind conținut video. Un sfert dintre aceștia ajung chiar la șase ore sau mai mult pe zi în mediul digital, timp care crește odată cu vârsta.
Activitățile în aer liber rămân reduse: 75% dintre copii au mai puțin de cinci ore pe săptămână petrecute afară, iar 13% nu desfășoară deloc astfel de activități. În același timp, o treime dintre copii nu citesc deloc în afara programei școlare, iar 34% spun că nu fac sport într-o săptămână obișnuită.

Un alt aspect semnalat este creșterea timpului dedicat meditațiilor, practicate de 42% dintre copii, procent care urcă la aproape 60% în mediul urban mare. Aceste ore suplimentare de studiu sunt, în multe cazuri, strâns legate de profilul școlar și de materiile de examen.

În ceea ce privește dorințele copiilor, datele arată o tendință clară: 41% își doresc mai mult timp cu prietenii, 36% mai mult sport, 33% mai mult timp în aer liber, iar unul din trei copii își dorește mai mult timp pentru familie. Aproape jumătate dintre respondenți spun însă că cea mai mare nevoie este somnul.

„Copiii simt nevoia unui timp de calitate pe care să-l petreacă cu familia și prietenii, dar și timp pentru a se odihni”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației, subliniind impactul programului încărcat și al timpului petrecut online asupra echilibrului emoțional.

Studiul conturează astfel o realitate complexă: o generație prinsă între școală, presiunea performanței, mediul digital și nevoia tot mai acută de odihnă și interacțiune directă.