Finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, proiectul are o valoare totală de peste 19,8 milioane de lei, din care 16,8 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene. Implementarea se va desfășura pe o durată de 42 de luni, între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, vizând județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.

Scopul proiectului și rezultatele așteptate

Managerul de proiect, dr. Săndulescu Daniela Larisa de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, a explicat că inițiativa urmărește depistarea în timp util a bolilor hepatice cronice:

„Proiectul își propune să depisteze în timp util bolile hepatice cronice la persoanele vulnerabile. De ce acest proiect? Pentru că ficatul nu doare, pentru că bolile hepatice nu au simptome, pentru că persoanele care suferă de afecțiuni hepatice nu știu că au această boală până când nu ajung la urgență, cu cancer la ficat, apă la burtă sau când varsă sânge. Scopul proiectului este de a depista bolile de ficat într-un stadiu incipient, în care se poate interveni. Un stadiu în care putem da tratament și vindeca pacienții”.

Concret, în cadrul proiectului, medicul de familie va realiza un screening inițial, printr-un chestionar și teste rapide care indică riscul de boală hepatică, urmate de recoltarea probelor de sânge pentru analize de laborator. Probele vor fi prelucrate de laborator, iar rezultatele vor fi comunicate pacientului de medicul de familie.

Pacienții cu risc identificat vor fi îndrumați către Clinica de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Județean Timișoara, unde specialiștii vor efectua consulturi, analize suplimentare, ecografii pentru stadializarea bolii și stabilirea diagnosticului. În funcție de rezultat, pacienții vor îndrumați spre tratament și/sau monitorizare.

„Proiectul se adresează persoanelor vulnerabile, celor fără adăpost, celor cu nivel socioeconomic scăzut. Nu ni se adresează nouă, ci celor care, poate, nu au ajuns niciodată la medic și nu și-au făcut niciodată analize. Ceea ce ne propunem cu acest proiect este să găsim bolile hepatice din timp, pentru a le putea trata.

Vă dau un exemplu simplu, dacă găsim un pacient cu hepatită cu virus C, avem tratament pentru eliminarea virusului. Dacă găsim un pacient cu hepatită virală B, avem tratament pentru a bloca virusul, astfel încât acesta să nu mai atace ficatul. Dacă depistăm o boală hepatică cauzată de obezitate sau de diabet, atunci pacientul va urma un regim și un tratament pentru reducerea grăsimii din ficat, astfel încât boala să nu evolueze spre cancer sau ciroză. Dacă găsim o boală de ficat cauzată de consumul de alcool, putem ajuta pacientul să renunțe la consumul de băuturi alcoolice, prevenind agravarea bolii și spitalizarea în stadii avansate”, adaugă dr. Săndulescu.

Proiectul vizează ca 15.008 persoane din grupuri vulnerabile să beneficieze de screening, înființarea a minimum un centru regional de prevenție, elaborarea procedurilor de selecție și orientare a pacienților, stadializarea a cel puțin 301 pacienți și consolidarea unei rețele integrate de cabinete de medicină de familie. Prin aceste măsuri, proiectul urmărește și reducerea inegalităților în sănătate și contribuția la atingerea obiectivelor OMS privind eliminarea hepatitelor virale până în 2030.

Managerul Spitalului Județean, dr. Dorel Săndesc, a subliniat necesitatea proiectului:

„În România avem această problemă, și anume adresabilitatea către serviciile de sănătate este foarte scăzută. Acest lucru face ca, de multe ori, bolile să fie descoperite prea târziu, într-o formă avansată, iar rezultatele tratamentului să nu fie cele optime. Aceasta este una dintre problemele fundamentale, necesitatea de screening.

A doua problemă este patologia în sine. Patologia ficatului, de diverse cauze, de la boli infecțioase virale la ficatul alcoolic sau la ficatul non-alcoolic, dar afectat, reprezintă o problemă majoră. Este o afecțiune care, de multe ori, este depistată târziu, din nou, pentru că este o boală parșivă, nu doare. Bolile care provoacă durere de la început sunt descoperite devreme, pentru că omul merge la medic. De aceea cred că acest proiect este deosebit de important, și este un proiect finanțat din fonduri europene.

România stă prost la capitolul bolilor hepatice. S-au făcut statistici privind bolile de origine virală, hepatita B și hepatita C, și, din păcate, nu-i știm pe toți pacienții infectați. Din fericire, România este acum o țară în care hepatita C se tratează printr-un tratament absolut eficient. Este cu atât mai important să depistăm aceste cazuri.

Avem și o problemă serioasă cu consumul de alcool. România este sus în topurile internaționale, iar efectul cel mai evident se vede la nivelul ficatului, prin bolile hepatice alcoolice, care pot duce la ciroză și alte complicații”.

Proiectul este implementat de Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, în parteneriat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara și Asociația Română Anti-SIDA (ARAS), organizație cu peste 30 de ani de experiență în activități sociale pentru grupuri vulnerabile.

Liana Velica, reprezentant ARAS, a precizat:

„ARAS activează în domeniul social, pe teren, de peste 30 de ani. Suntem o organizație care a pornit de la ceea ce înseamnă infecția cu HIV și prevenirea acesteia. Am început să oferim asistență socială persoanelor infectate și am lucrat cu grupurile aflate la risc foarte mare de infectare cu HIV, consumatori de droguri, femei implicate în prostituție, persoane fără adăpost.

Ne-am dat seama, în timp, că aceste persoane, pe lângă HIV, pot contracta și hepatită C sau hepatită B. Ne-am dat seama că există și alte afecțiuni care le afectează starea de sănătate, așa că, treptat, am început să dezvoltăm proiecte care pot fi considerate un adevărat pionierat în domeniu. Fie că vorbim despre testarea HIV comunitară pentru comunitatea LGBT, fie despre parteneriatele noastre cu Institutul Matei Balș pentru tratamentul substitutiv cu metadonă destinat consumatorilor de droguri, fie despre introducerea, în premieră în România, a profilaxiei pre-expunere (PrEP) pentru infecția cu HIV.

Am avut și norocul să fim parteneri, alături de Institutul Fundeni și de Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, în primele proiecte de screening, prin care am reușit să ajungem la un număr mare de oameni vulnerabili, persoane din mediul rural, oameni care au fost testați, au primit rezultate și, din păcate, unii dintre ei au aflat că sunt pozitivi.

Mulți dintre acești oameni nu își imaginau că un astfel de lucru este posibil, ca cineva să vină acasă, să îi ia, să îi ducă la spital, să le ofere un sandwich și apoi să fie duși înapoi acasă. Mulți spuneau: Nu credeam că așa ceva se poate întâmpla în România. Uite că s-a întâmplat, și mai mult, acum acest model se extinde și în alte regiuni ale țării”.

În cadrul discuțiilor de la evenimentul de lansare, participanții au abordat problema implementării proiectului în zonele fără medici de familie, unde accesul la servicii medicale este aproape inexistent. S-a propus ca soluții fie deplasarea medicilor de familie împreună cu echipele de teren, fie utilizarea caravanelor medicale și a laboratoarelor mobile pentru efectuarea analizelor direct în comunitățile vulnerabile.

Dr. Dorel Săndesc a amintit importanța folosirii aparatelor de tip „point-of-care”, care oferă rezultate rapide la fața locului, facilitând triajul pacienților și orientarea acestora către clinici specializate pentru investigații suplimentare. De asemenea, s-a mai menționat că noul pachet legislativ prevede decontarea caravanelor medicale prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, măsură care ar putea susține extinderea acestor servicii în regiune.

Totodată, a fost discutată situația pacienților neasigurați depistați cu hepatită B sau C. Aceștia pot fi incluși în proiect pentru evaluare și stadializare, însă tratamentul propriu-zis rămâne disponibil doar pentru persoanele asigurate, prin intermediul Casei de Asigurări de Sănătate. Astfel proiectul se oprește la screening și nu mai poate continua să ajute pacienții vulnerabili la tratamentul efectiv de care au nevoie, dacă aceștia nu au asigurare medicală.