Acolo sunt doar 30 de localnici, dintre care doar unul mai are sub 18 ani, şi încă trei călugări trimişi aici chiar de Preafericitul Daniel.
Cum intri în sat, pe partea stângă se află şcoala în care a învăţat Dan Ilie Ciobotea. Imediat, urmează casa în care a trăit acesta până la 15 ani. Ambele fac acum parte din averea Mănăstirii Sfânta Parascheva, lăcaşul pe care Patriarhul vrea să-l ridice în satul în care s-a născut. Refăcute în întregime, cu geamuri termopan, antene parabolice şi terase, clădirile sunt acum casele de protocol ale viitoarei mănăstiri.
“Îi ziceam moşicule. Am crescut foarte greu. A fost foarte cuminte, a învăţat bine. La şcoală, luam hainele de la el. Tata a fost dat afară din învăţământ, părinţii s-au despărţit, mama bolnavă, bătută de comunişti, nu erau autobuze“, a povestit reporterilor Realităţii fratele Patriarhului.
O aruncătură de băţ mai încolo stă de strajă biserica veche de peste 170 de ani, în care micuţul Daniel se ruga în fiecare zi. Ba chiar mai oficia şi slujbe. Daniel este cel mai mic dintre copiii familiei Ciobotea. Toţi cei care îl cunosc spun că i-a fost hărăzit să urmeze calea Domnului. Uneori, se mai învoia de la şcoală doar pentru a trage clopotele. A moştenit trăsăturile şi inteligenţa tatălui, fost învăţător chiar la şcoala din sat, iar credinţa în Dumnezeu, de la mamă şi de la un preot din sat.
În timp ce copiii de vârsta lui fugeau, în zi de sărbătoare, la hora din sat, adolescentul Daniel era preocupat de învăţat. “În liceu, mi-l amintesc. Colegii îi ziceau popa. Statea retras pe bancă, la liceu, şi citea. A fost permanent la biserică“, povesteşte Lenuţa, o localnică.
Cuvintele prietenă, iubită sau soţie i-au fost străine toată viaţa, aşa povesteşte fostul prieten şi coleg de şcoală Sofronie Mureşan, acum profesor la acelaşi liceu în care au învăţat amândoi. “Fetele? Era o clasă de fete. Era lider, le atrăgea şi pe ele. Reacţiona cu rezervă: PIEI SATANA!”, a mărturisit acesta.
Gimnaziul l-a făcut în satul Lăpuşnic, aflat la şase kilometri faţă de satul natal, drum pe care-l parcurgea zilnic.
Deşi s-ar putea crede că Patriarhul Romaniei a fost un copil retras, singuratic şi fără simţul umorului, lucrurile nu au stat deloc aşa. Prietenii şi colegii şi-l amintesc pus pe glume mai tot timpul.
Profesorul de geografie işi aminteşte: “Nici pe asta nu o recunoaşte în faţa camerei de filmat. Sfios, fostul prieten Sofronie Mureşan încearcă să schimbe subiectul. Dar se ştie deja. Colegii Patriarhului de astăzi l-au prins într-o zi, în camera de internat, înfăşurat în cearşafuri, în timp ce oficia o slujbă imaginară“.
În facultate, a avut 10 pe linie, cu o excepţie. Deşi a visat de când se ştie să se facă preot, Dumnezeu nu i-a dat ureche muzicală. Aşa că printre zecile de note de 10 s-a strecurat, în fiecare an, câte o notă mai mică la muzică. A început cu 7. Apoi a primit 8. Iar în ultimul an, nota 9. Profesorii îşi amintesc că nu au reuşit niciodată să-l înduplece pe dascălul de muzică să-i facă vreo favoare lui Dan Ilie Ciobotea. Studentul eminent a recuperat, însă, la licenţă, când a luat notă maximă.
A ştiut dintotdeauna că va deveni preot, aşa că alegerea fusese făcută înainte să ajungă la facultate. Nu era om care-l cunoştea care să nu ştie că Popa, cum i se spunea, va ajunge preot. Şi n-a susprins pe nimeni că apoi s-a călugărit, deşi această dorinţă a lui Dan Ilie Ciobotea o cunoştea doar el şi cel care l-a năşit spiritual mai târziu: părintele Ilie Cleopa.
După terminarea Institutului Teologic din Sibiu, şi-a susţinut doctoratul la Bucureşti, sub îndrumarea preotului profesor Dumitru Stăniloaie. Şi-a continuat studiile în străinătate, în Franţa şi Germania. În anul 1979, a ajuns doctor al Universităţii din Strasbourg, iar un an mai târziu, doctor în teologie ortodoxă.
În perioada 1980-1988, a fost lector la Institutul Ecumenic din Bossey, Geneva, şi profesor asociat în Elveţia. În anul 1987, a decis să se cplugărească.
În martie 1990, părintele Daniel a fost numit episcop-vicar la Arhiepiscopia Timişoara. După 3 luni, la nici 40 de ani, a ajuns mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
În urmă cu doi ani, fostul Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei şi-a îndeplinit şi o datorie morală faţă de liceul în care a învăţat. Rugat de actualul director să refacă troiţa din curtea şcolii, distrusă de comunişti în 48, Înalt Prea Sfinţitul Daniel a răspuns cu mândrie.
Anonim