În 2025, medicii de familie au raportat în sistemul de supraveghere al INSP 12.173 de cazuri noi de boală Alzheimer. Potrivit institutului, cifra este de două ori mai mare decât cea înregistrată în 2014.

Numărul raportat nu reflectă însă neapărat amploarea reală a bolii, deoarece există persoane care nu ajung la un diagnostic sau care sunt diagnosticate abia în stadii avansate.

Primele semne pot fi adesea trecute cu vederea

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă și reprezintă cea mai frecventă formă de demență, fiind asociată cu aproximativ 60-70% dintre cazurile de demență. Ea afectează treptat memoria, gândirea, comportamentul și capacitatea persoanei de a se descurca singură în activitățile de zi cu zi.

Printre semnele timpurii se numără uitarea frecventă a evenimentelor recente, dezorientarea și pierderea obiectelor. Pot apărea și dificultăți în organizarea activităților zilnice sau în exprimarea și urmărirea unei conversații.

Medicul primar neurolog dr. Tărăbuță Mirela, de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara, atrage atenția că unele schimbări de comportament și de memorie nu ar trebui puse automat pe seama înaintării în vârstă.

„Modificările de comportament și personalitate, apariția stărilor nejustificate de anxietate, suspiciune, apatie sau iritabilitate, uitarea frecventă a evenimentelor recente sau dificultatea de a urmări conversațiile zilnice, dificultăți în gestionarea facturilor sau administrarea corectă a tratamentului zilnic, pierderea noțiunii zilelor, a anotimpurilor sau rătăcirea în locuri altădată familiare nu sunt simple semne inofensive ale bătrâneții.

Când aceste modificări de memorie și comportament încep să afecteze viața de zi cu zi, este esențial să nu le ignorăm și să consultăm un medic neurolog sau psihiatru pentru a stabili un diagnostic de certitudine. Depistarea timpurie a bolii Alzheimer le oferă pacienților și familiei acces la soluții de sprijin, îngrijire adecvată și o calitate mai bună a vieții”, a explicat dr. Tărăbuță Mirela pentru Tion.

Demența ar putea afecta peste 577.000 de români în 2050

Datele citate de INSP arată că numărul persoanelor care trăiesc cu demență este estimat să crească în următoarele decenii. Potrivit unei estimări publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, în România numărul cazurilor de demență ar putea crește de la 341.195 în 2019 la 577.177 în 2050.

La nivel european, aproximativ 9,1 milioane de persoane din statele membre ale Uniunii Europene trăiesc cu demență, iar la nivelul întregii Europe numărul depășește 12 milioane, conform raportului Alzheimer Europe din 2025.

La nivel mondial, peste 57 de milioane de persoane trăiesc cu demență. În fiecare an sunt diagnosticate aproximativ 10 milioane de cazuri noi, iar estimările indică o creștere până la 78 de milioane de persoane în 2030 și 139 de milioane în 2050.

Factorii de risc care pot fi modificați

Vârsta înaintată este principalul factor de risc cunoscut pentru boala Alzheimer, însă apariția bolii nu face parte din procesul normal de îmbătrânire.

Printre ceilalți factori de risc menționați de specialiști de la INSP se numără istoricul familial și anumiți factori genetici, sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2 și nivelul ridicat al colesterolului.

Medicii subliniază că intervenția asupra factorilor de risc modificabili poate contribui la reducerea riscului de demență. Dovezile științifice indică faptul că acțiunea asupra a 14 astfel de factori ar putea contribui la prevenirea sau amânarea a până la 45% dintre cazurile de demență.

Pentru reducerea riscului de declin cognitiv, INSP recomandă activitatea fizică, menținerea relațiilor sociale, o alimentație echilibrată, stimularea mentală prin învățarea de lucruri noi, un program regulat de somn și reducerea stresului. Renunțarea la fumat și evitarea consumului de alcool se află, de asemenea, printre recomandări.

Când este indicat consultul medical

INSP recomandă consultarea unui medic atunci când apar probleme de memorie sau alte modificări persistente legate de gândire și comportament. Unele afecțiuni pot produce simptome asemănătoare demenței și pot fi tratate, motiv pentru care este importantă stabilirea unui diagnostic.

În România, consultațiile și evaluările cognitive pot fi decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe baza unui bilet de trimitere. Există și centre specializate unde pacienții pot beneficia de evaluări cognitive și monitorizare pe termen lung prin echipe multidisciplinare.