Topul riscurilor din spitale

Persoanele care primesc îngrijire în spitale riscă să se infecteze sau să facă pneumonii. Numai în anul 2006, peste 10.000 de bolnavi internaţi în unităţile sanitare din România au făcut infecţii ale plăgilor, infecţii urinare sau cutanate. Specialiştii americani, citaţi de siteul WebMD, au alcătuit un top al celor mai mari pericole la care vă puteţi expune dacă sunteţi internaţi.

Prescrierea greşită a unor medicamente. „De departe, cea mai mare problemă din spitale este prescrierea greşită a medicamentelor“, este de părere Carolyn Clancy, director la Agency for Healthcare Research and Quality, Rockville. O doză prea mare de medicamente poate fi fatală. Când asistenta vă administrează un medicament prescris de medic întrebaţi-o ce este şi de ce aveţi nevoie de acel produs. Specialiştii români susţin însă că riscul administrării unor medicamente greşite este mic. „Pericolul administrării unei doze de medicamente prea mari sau greşite este minimal. Desigur că pacienţii trebuie să-i întrebe pe medici tot ce-i interesează despre medicamentele prescrise. Este şi datoria medicului să-şi facă timp să-i explice toate aceste lucruri pacientului“, afirmă Horaţiu Moldovan, chirurg cardiac la Institutul „C. C. Iliescu“, din Bucureşti.

Infecţii. Infecţiile cu bacterii sau viruşi sunt unul dintre riscurile cele mai mari în spitale. Printre acestea se numără infecţiile cu Staphylococcus Aureus, infectarea unor răni în urma unei intervenţii chirugicale sau infec- ţiile urinare. În România, peste 10.000 de bolnavi internaţi în spitale au făcut diverse tipuri de infecţii în anul 2006, arată datele Institutului Naţional de Sănătate Publică. Cauzele sunt lipsa igienei în spitale, neglijenţa cadrelor medicale şi terapiile învechite cu antibiotice. 23% din aceste infecţii au fost contractate de copii, 16% de pacienţii adulţi operaţi şi 10% de femeile internate în secţiile de ginecologie.

Pneumonia. Pericolul de a face această boală este mai mare pentru cei care se află la terapie intensivă. „Pot face pneumonie de aspiraţie cei care, după operaţie, stau întinşi în pat, deoarece sucul gastric poate ajunge în tractul respirator. De asemenea, cei care stau mult timp la terapie intensivă pot face pneumonie nosocomială, deoarece au imunitatea scăzută“, explică Magdalena Ciobanu, pneumolog la Institutul „M. Nasta“, din Capitală. Fumătorii ar trebui să facă o pauză de tutun de câteva săptămâni înainte şi după operaţie, recomandă doctorii. În caz contrar, există pericolul ca plăgile să se cicatrizeze mai greu. În plus, dacă au avut nevoie de anestezie generală, fumătorii pot intra în sevraj de nicotină după operaţie. Tusea şi nervozitatea bolnavului pot duce la apariţia unor complicaţii, adaugă pneumologul.

Tromboza venoasă profundă. Aceasta constă în dezvoltarea unui cheag de sânge în venele de la picioare. Cheagul poate ajunge în artera pulmonară, împiedicând oxigenarea sângelui. Dacă sunteţi imobilizat la pat, circulaţia sângelui se înrăutăţeşte şi favorizează formarea de cheaguri la picioare. În lipsa unui tratament preventiv, riscul de a face o tromboză după o operaţie complexă este de 25%. „Problema apare în special după intervenţii chirugicale mai complexe sau după o imobilizare mai mare de 24 de ore. În acest caz, după operaţie, se poate face fizioterapie“, explică Horaţiu Moldovan.

Sângerarea după operaţie. „Hemoragiile pot fi oricând o complicaţie. Pot fi depăşite prin adaptarea medicaţiei postoperatorii“, mai spune Horaţiu Moldovan. Unele medicamente, precum cele pentru durere – cum ar fi aspirina sau ibuprofenul -, vă pot subţia sângele, crescând riscul de hemoragie. Spuneţi-i medicului dacă aţi mai avut şi altădată hemoragii, chiar şi dacă motivul a fost unul minor precum extracţia unui dinte.

Complicaţii date de anestezie. Complicaţiile legate de anestezie sunt posibile, însă cele severe, neurologice, respiratorii şi cardiace sunt foare rare (1 la 20.000 de anestezii). „Complicaţiile minore, de tipul hematomului la locul de puncţie venoasă, sau cele legate de poziţionarea pacientului pe masa de operatie sunt mai frecvente. O complicaţ ie neplăcută a anesteziei generale este rememorarea unor evenimente intraoperatorii“, afirmă Daniela Filipescu, medic anestezist la Institutul „C.C. Iliescu“, din Bucureşti. Unele persoane au alergie la anumite anestezice (de exemplu, la relaxante musculare).

Sursă: EVZ