În acești aproape 20 de ani de când este în politică și, în paralel, activând în domeniul IT, actuala consilieră locală PSD spune că a observat că perspectivele asupra reprezentării feminine s-au schimbat vizibil. Aceasta speră că trendul va continua, însă atrage atenția că acest lucru nu trebuie făcut doar pentru a bifa niște cifre. Mai multe detalii în interviul acordat de Andra Lăpădatu pentru Tion:

În primul rând, ce înseamnă să fii femeie în politică și administrație, domenii istoric dominate de bărbați?

Pentru mine, a fi femeie în politică și administrație înseamnă, înainte de toate, responsabilitate, înseamnă să demonstrezi prin muncă, seriozitate și rezultate că profesionalismul nu are gen.
Când am intrat în politică, în 2008, reprezentarea femeilor era mai redusă decât este astăzi, iar accesul la poziții de conducere era adesea mai dificil. Am parcurs toate etapele, de la organizațiile de tineret, unde am fost președinte TSD Timișoara și apoi TSD Timiș, până la organizațiile de femei, unde am condus OFSD Timișoara și astăzi OFSD Timiș.

În prezent, experiența mea este completată și de activitatea de consilier local, o poziție care îmi oferă contact direct cu problemele și nevoile comunității. Cred că femeile aduc în politică o perspectivă complementară, mai apropiată de problemele cotidiene ale comunității, de nevoile familiilor, ale copiilor și ale grupurilor vulnerabile. În același timp, femeile pot fi la fel de ferme și de eficiente în luarea deciziilor importante și aș adăuga si faptul că suntem mai muncitoare.

Faptul că, la conferința în care am fost aleasă președinte OFSD Timiș, au participat peste 500 de delegate reprezintă pentru mine un semnal foarte puternic că femeile își doresc să fie implicate, să fie reprezentate și să contribuie activ la deciziile care influențează societatea.

Ați avut un model de politician, femeie sau nu, care v-a inspirat înainte de a intra în politică?

Nu, nu am avut nici un model și nu am nici astăzi. Dar va pot spune că, de când am început activitatea mea politică, am întâlnit atât femei, cât și bărbați de la care am avut de învățat. Am încercat să preiau de la fiecare ceea ce am considerat valoros.

Când ați știut că vreți să vă implicați în politică și cum ați făcut primul pas?

După cum am spus anterior, m-am înscris în politică în 2008, pe vremea când eram studentă. Aș face o paranteza aici: adaug faptul că eram studentă în cadrul Universității Politehnice Timișoara, secția Electronică și Telecomunicații – un domeniu în care erau mai mulți bărbați, eram doar două fete într-o grupa de 30. Acum, deja, în IT sunt mult mai multe femei.
Primul pas a fost foarte simplu: nu cunoșteam pe nimeni în PSD și nu aveam nicio relație în partid. M-am dus la sediul PSD de pe bulevardul Loga și am spus că vreau să mă înscriu în organizația de tineret. De acolo a început totul.

Cred că acest lucru este important de spus, pentru că demonstrează că atunci când îți dorești cu adevărat să te implici, primul pas ține de tine. Nu am intrat în politică pentru o funcție și nici pentru un beneficiu personal. Am intrat din convingerea că schimbările se fac prin implicare și prin muncă în echipă.

Nu am avut un traseu construit peste noapte. Am crescut pas cu pas, odată cu organizația și alături de colegii mei, iar acest lucru mă face să apreciez și mai mult fiecare responsabilitate pe care o am astăzi.

Ce v-a motivat să o faceți? Ați avut în vedere (și) faptul că puteți fi un exemplu pentru alte femei?

M-a motivat dorința de a contribui la rezolvarea problemelor oamenilor. E mult mai ușor să criticăm de pe margine decât să punem umărul și să construim. Sincer, atunci când am intrat în politică, nu m-am gândit că aș putea deveni un exemplu pentru alte femei. M-am gândit că, dacă prin activitatea mea pot ajuta măcar o femeie care are nevoie de sprijin sau măcar un copil care are nevoie de o șansă în plus, atunci merită să mă implic.

Nu vă era frică de faptul că, femeie fiind, nu veți fi luată în serios?

Sigur că, de-a lungul timpului, au existat situații în care a trebuit să demonstrez poate mai mult decât alții că merit să fiu ascultată. Însă nu am privit acest lucru ca pe un obstacol, ci ca pe o motivație suplimentară de a fi bine pregătită și consecventă.

Cred că respectul se câștigă prin muncă, implicare și profesionalism, indiferent dacă ești femeie sau bărbat. Iar experiența mea mi-a arătat că atunci când vii cu argumente, soluții și rezultate, oamenii ajung să te aprecieze pentru ceea ce faci, nu pentru genul tău.

Cum considerați că se raportează partidele politice, în prezent, la ideea de reprezentare feminină în funcții-cheie?

Cred că în ultimii ani s-au făcut pași importanți în direcția unei reprezentări mai bune a femeilor în politică și în administrație. Tot mai multe partide au înțeles că o societate este reprezentată corect atunci când la masa deciziilor se regăsesc atât femei, cât și bărbați.

Din experiența mea, femeile sunt tot mai prezente și mai implicate în viața politică, iar acest lucru este benefic pentru că aduce perspective diferite și o mai bună înțelegere a nevoilor comunității. Cred că funcțiile-cheie trebuie ocupate de oameni pregătiți, implicați și responsabili, indiferent de gen.

Cum stă la acest capitol PSD, comparativ cu alte partide?

Cred că PSD este unul dintre partidele care au înțeles importanța reprezentării femeilor în politică și administrație și care oferă oportunități reale pentru implicarea acestora în funcții de decizie.

La nivelul județului Timiș avem exemple concrete: două femei care ocupă funcția de primar, femei care dețin funcții de viceprimar și nu mai puțin de 97 de consiliere locale. Aceste cifre arată că prezența femeilor în administrație nu este doar un obiectiv declarat, ci o realitate construită prin încrederea acordată unor oameni competenți și implicați.

În actualul mandat, 9 din 27 de consilieri locali sunt femei. Sunt aceste cifre satisfăcătoare din perspectiva egalității de gen?

Am spus întotdeauna că nu susțin o egalitate de gen impusă artificial. Dacă într-un anumit context cele mai pregătite persoane sunt în proporție de 80% femei, atunci este firesc să avem 80% femei în funcțiile respective. La fel cum, în alte situații, poate exista o reprezentare mai mare a bărbaților. Important este ca șansele să fie egale, iar selecția să se facă pe merit.

În cazul Consiliului Local Timișoara, faptul că 9 dintre cei 27 de consilieri sunt femei arată că există o prezență feminină semnificativă la masa deciziilor. Mai important decât numărul este însă modul în care aceste femei contribuie la dezvoltarea comunității, proiectele pe care le susțin și impactul pe care îl au asupra orașului.

În Consiliul Local Timișoara sau în alte instituții publice v-ați confruntat cu situații în care vi s-a părut că, doar din cauza faptului că sunteți femeie, punctele dvs. de vedere nu au fost luate în calcul?

Nu, niciodată, nu pot spune că am avut situații în care să mi se spună direct că o opinie nu contează pentru că sunt femeie. În momentul în care vii bine pregătit, cunoști problemele și propui soluții, discuția ajunge să fie despre ceea ce spui, nu despre faptul că ești femeie sau bărbat.

Experiența mea de consilier local mi-a arătat că respectul se câștigă în timp, prin consecvență și implicare. De aceea, am ales să mă concentrez pe proiecte și pe lucrurile pe care le pot face pentru comunitate, nu pe eventualele prejudecăți pe care le-aș putea întâlni.

V-ați confruntat cu misoginismul și în alte contexte, eventual pe plan profesional?

Lucrez în domeniul IT, un mediu internațional, și am colaborat de-a lungul timpului cu colegi din multe țări. Nu am simțit că sunt tratată diferit nici pentru că sunt femeie, nici pentru că sunt din România.

De-a lungul carierei dvs., ați observat diferențe între bărbații și femeile din poziții de conducere care să sugereze că un gen ar fi mai potrivit pentru acestea decât celălalt?

Nu cred că există un gen mai potrivit pentru funcțiile de conducere. Cred că un lider este definit de viziune, capacitatea de a lua decizii și de a construi o echipă. Aceste calități nu țin de gen, ci de caracter și de experiență. Poate că există stiluri diferite de leadership. Uneori femeile sunt percepute ca fiind mai empatice și mai orientate spre dialog, iar bărbații ca fiind mai direcți.

În opinia mea, întrebarea nu ar trebui să fie dacă o funcție este mai potrivită pentru o femeie sau pentru un bărbat, ci dacă persoana respectivă are competența necesara pentru a ocupa acel rol.

Ce sfat le-ați da fetelor și femeilor care doresc să intre în politică?

Le-aș spune să intre în politică numai dacă își doresc cu adevărat să ajute oamenii și să schimbe lucrurile în bine. Funcțiile vin și pleacă, însă satisfacția de a rezolva o problemă pentru o familie, pentru o femeie aflată într-o situație dificilă sau pentru un copil care are nevoie de sprijin rămâne.

Iar dacă eu am putut să intru în politică în 2008, ca studentă care nu cunoștea pe nimeni și care a mers pur și simplu la sediul partidului pentru a se înscrie, atunci sunt convinsă că orice tânără care își dorește cu adevărat se poate implica și își poate construi propriul drum.

În concluzie, credeți că este nevoie de mai multe femei în politică?

Da, cred că este nevoie de mai multe femei în politică, dar nu doar pentru a atinge anumite procente sau statistici. Este nevoie de mai multe femei pentru că societatea este formată atât din femei, cât și din bărbați, iar deciziile importante ar trebui să beneficieze de perspective diverse.