Pe o piaţă a terenurilor pe care unii jucători o estimează la peste un miliard de euro numai în acest an, puţini sunt cei care cumpără o parcelă pentru a-şi construi o locuinţă. Cei mai mulţi dintre cei care achiziţionează terenuri le privesc strict ca pe o investiţie şi aşteaptă să câştige din evaluarea în timp a proprietăţii.
Costin Lazăr, director general al agenţiei imobiliare Neoland, specializată în tranzacţiile cu terenuri, spune că „80% din clienţi cumpără cu scop investiţional, iar suprafaţa medie achiziţionată este de aproximativ 10.000 de metri pătraţi”. Trendul pieţei pare să indice că investiţia lor este, cel puţin deocamdată, una de succes. Reprezentanţii companiei mai afirmă că următorii ani vor aduce evaluări de până la 200% pentru terenurile situate în anumite zone din vecinătatea Capitalei.
Câştigă cei care pariază pe est
Cele mai mari câştiguri aduse de speculaţiile cu terenuri par să fie apanajul localităţilor situate la est de Bucureşti. Monica Marin, partner manager al agenţiei imobiliare EuroMetropola, spune că „preţurile terenurilor din localităţile consacrate deja pe piaţa rezidenţială, precum Pipera, Otopeni sau Corbeanca, au atins cote foarte înalte, de aceea, mulţi clienţi preferă să-şi îndrepte atenţia către sud.
Frumuşani tinde să devină vedeta zonei, atât prin poziţionare, cât şi prin atractivitatea dată de pădurile şi lacurile din apropiere. Iar preţurile sunt încă mici. Încep de la 3-5 euro pe metrul pătrat în extravilan şi ating un maxim de 50 de euro.” Costin Lazăr oferă chiar exemplul concret al unei tranzacţii din această zonă. „Un teren achiziţionat la începutul anului cu doi euro pe metrul pătrat este vândut în prezent cu un preţ de cinci euro”, afirmă Lazăr.
O altă zonă cu potenţial ridicat, în opinia analiştilor Neoland, este localitatea Săbăreni, unde terenul în extravilan costă în prezent 15-20 euro pe metru pătrat, pentru următorul an fiind estimată o triplare a acestui nivel, la 50-60 euro pe metru pătrat.
Peste 70% din tranzacţii, cu teren agricol
Însă, cea mai mare parte a terenurilor tranzacţionate în jurul Capitalei sunt extravilane. Cei care le cumpără le trec ulterior în intravilan, după diligenţe pe la primării care pot dura chiar şi un an. Răsplata este una pe măsură. „Preţurile terenurilor extravilane sunt de până la zece ori mai mici decât la cele intravilane.
Investitorul trebuie să plătească circa un euro pe metru pătrat pentru trecerea loturilor de teren dintr-un regim în altul”, explică Lazăr. El a menţionat că autorităţile localităţilor din jurul Bucureştiului iau în calcul trecerea întregii suprafeţe de teren din extravilan în intravilan. În acest caz, sunt comuna Corbeanca, oraşul Voluntari, Baloteşti şi Domneşti.
Autostrada saltă preţurile
Dacă zone precum cele din vestul Capitalei au început să fie vizate de dezvoltatori încă de acum doi-trei ani, cele din estul oraşului abia acum au început să intre în vederile investitorilor. „Avantajele sunt date de existenţa zonelor verzi (lacul şi parcul Titan, precum şi lacurile Pantelimon şi Fundeni), dar şi de prezenţa unor foste platforme industriale cu un potenţial de transformare urbană”, se arată în ultimul studiu de piaţă al companiei Eurisko.
Deja fosta fabrică de textile Suveica se metamorfozează într-un complex rezidenţial de 900 de apartamente. Similar, fabrica de pâine Titan este viitoarea locaţie a unui proiect mixt care va cuprinde locuinţe, dar şi spaţii comerciale. Depoul Dudeşti sau fosta fabrică Unirea sunt alte câteva exemple care reflectă interesul din ultima perioadă al dezvoltatorilor pentru estul oraşului.
Estimările Eurisko arată că interesul pentru terenurile din zonă se vor menţine la un nivel ridicat. Argumentul lor este că terenurile adiacente autostrăzii încep să fie ocupate de marile lanţuri de retail. Concomitent, va începe concesionarea de terenuri pentru construirea de benzinării, parcări sau moteluri, în apropierea autostrăzii.
Estul are cei mai săraci locuitori
Sectoarele 2 şi 3 sunt zonele administrative care acoperă în linii mari ceea ce agenţii imobiliari numesc estul Capitalei. Este una din cele mai dens populate zone ale Bucureştiului. Un studiu recent al companiei imobiliare Coldwell Banker arată că în Colentina, Pantelimon, Titan, Dudeşti, Industriilor şi în comunele adiacente trăiesc peste jumătate de milion de oameni.
„Estul Bucureştiului este însă locuit de o populaţie al cărui venit este sub media celui pe Capitală şi aproape egal cu nivelul celui de la nivel naţional”, se arată în studiul realizat de Coldwell Banker. Discrepanţa este şi mai mare dacă facem o comparaţie cu câştigul mediu lunar al bucureştenilor din nordul oraşului. Un locuitor din est înregistrează venituri lunare de aproximativ 250 de euro, cu circa de 130 de euro mai puţin decât câştigă un locuitor din nordul oraşului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!