Doar locuitorii din extremitatea estică a ţării vor scăpa de şuvoaie. Cei mai încercaţi de ape vor fi locuitorii aceloraşi zone lovite şi anul trecut de precipitaţii abundente.
Iarna nu va fi una cu precipitaţii bogate, cantităţile de apă acumulate în ianuarie şi februarie vor fi sub mediile anuale. Totuşi, în această perioadă sunt anunţate creşteri ale debitelor pe râurile Crasna, Barcău, Crişuri, Bega, Timiş, Barzava, Caraş, Nera, Jiu şi Mureş.
Cele mai scăzute debite se vor înregistra în februarie, pe râurile din nord, din Dobrogea, pe Prut şi Bârlad.
Pe cursurile de apă din nordul şi estul ţării se vor forma frecvent poduri de gheaţă care vor duce la blocaje mai ales în bazinele Vişeu, Iza, Someş, Mureş, Olt, Bistriţa şi Prut.
Primăvara va începe cu ploi abundente. În luna martie cantitatea de precipitaţii va fi peste media anuală, mai ales în vestul, sudul şi centrul ţării. La ploi, se va adăuga şi topirea stratului de zăpadă fapt care va duce la depăşirea cotelor de atenţie şi chiar de inundaţie.
Aprilie este cea mai neagră lună din acest punct de vedere. În toată ţara va ploua mult. Astfel, pe râurile din nordul ţării, Tisa, Siret şi Prut, cele din vest Tur, Someş, Crişuri, Mureş, Bega, Timiş, Barzava şi Caraş, precum şi pe cele din sud, Jiu, Olt, Argeş, ialomiţa, vor fi depăşite cotele de atenţie şi cele de pericol. În Moldova fenomenul se va simţi mai ales pe afluenţii Siretului.
În mai, cele mai expuse inundaţiilor sunt zonele de nord-vest ale ţării.
Şi vara va fi foarte ploioasă. Debitele râurilor vor fi peste mediile anuale, mai ales în estul şi sud-estul ţării. În luna iunie, aici vor fi creşteri semnificative de debite cu depăşirea cotelor de atenţie.
Pe Dunăre se vor înregistra debite mari în ianuarie, martie, iulie, octombrie şi decembrie. În martie şi mai s-ar putea produce viituri.
Citiți principiile noastre de moderare aici!