Noul Cod penal: Minorii răspund penal de la 13 ani

Precizările privind minoritatea sunt
prevăzute în Titlul V din noul Cod
penal. “Aceste reglementări
constituie unul dintre punctele centrale ale reformei
propuse de proiectul noului Cod
penal“, se arată în expunerea
de motive privind noile modificări. Astfel,
în primul rând, proiectul propune reducerea
limitei de vârstă de la care este
posibilă angajarea răspunderii penale a
minorului de la 14 la 13 ani.
Modificarea propusă are la bază
creşterea continuă în ultimii ani a
numărului faptelor penale
săvârşite de minori cu
vârsta sub 14 ani, aceştia ajungând nu
de puţine ori să comită fapte foarte
grave sau să fie atraşi în activitatea
grupurilor de criminalitate organizată tocmai pe
considerentul că nu pot fi traşi la
răspundere penală. Un alt
motiv al modificării a avut la bază datele
statistice privind expertizele efectuate cu privire la
existenţa discernământului în
cazul minorilor cu vârsta
cuprinsă între 14 şi 16 ani, potrivit
cărora, în peste 90% dintre cazuri s-a
stabilit existenţa acestui
discernământ, ceea ce înseamnă
că, de regulă, discernământul
există anterior vârstei de 14 ani.
“Acest lucru este firesc, progresul tehnologic
şi mediul social contemporan favorizând o
maturizare mai rapidă a adolescenţilor
în raport cu perioada de acum patru
decenii“, se arată în expunerea de
motive a noului Cod penal.
Totodată, modificarea se înscrie
într-o tendinţă generală în
dreptul european al minorilor,
căci limita de vârstă de la care
minorul răspunde penal este de 10 ani în
Franţa (art. 2 din Ordonanţa din 2 februarie
1945, modificată în 2002), Marea Britanie
(art. 34 Crime and Disorder Act 1998) şi
Elveţia (art. 3 din Legea din 20 iunie 2003,
în vigoare de la 1 ianuarie 2007), de 12 ani
în Grecia (art. 126 C. pen.) şi Olanda (art.
77b C. pen.), iar în Spania vârsta este
stabilită în prezent la 14 ani,
existând însă un proiect de lege aflat
în curs de dezbatere parlamentară care
prevede coborârea acestei vârste la 12 ani.
A doua modificare majoră adusă de proiect
în această privinţă, este
renunţarea completă la pedepsele aplicabile
minorilor care răspund penal,
în favoarea măsurilor educative.