Moţiunea de cenzură trece astăzi de la vorbe la voturi

În document, social-democraţii critică toate cabinetele care au fost la putere de la alegerile din 2004.

Pentru adoptarea moţiunii de cenzură, sunt necesare 232 de voturi, adică jumătate plus unu din numărul total de parlamentari. Înainte de votarea propriu-zisă, senatorii şi deputaţii se întâlnesc pentru a pune la punct strategia procedurii.

Prezenţa senatorilor şi deputaţilor la moţiunea de cenzură este obligatorie

Cel puţin aşa prevede Regulamentul şedinţelor comune ale Parlamentului. Dacă totuşi parlamentarii lipsesc masiv de la dezbaterea moţiunii de cenzură, astfel încât cvorumul nu este întrunit, şedinţa este suspendată şi reprogramată.

La începutul şedinţei comune, parlamentarii trebuie să se înscrie pe lista de prezenţă aflată la secretari. Senatorii şi deputaţii pot lipsi numai din motive independente de voinţa lor şi trebuie să anunţe din timp Biroul Permanent al camerei din care fac parte. Ei trebuie să precizeze şi cauzele care îi împiedică să participe la şedinţă.

Conform regulamentului, celor care lipsesc nemotivat de la şedinţa comună li se reţin bani din indemnizaţia lunară. Dacă la momentul votului se constată că în sală sunt mai puţini parlamentari decât figurează pe lista de prezenţă, mai precis dacă nu sunt cel puţin jumătate plus unu, preşedintele care conduce şedinţa comună amână votarea până la întrunirea cvorumului legal.

Calcule, voturi, partide

232 de voturi sunt necesare în Parlament pentru ca moţiunea de cenzură a PSD să fie adoptată. Pe hârtie cel puţin, social-democraţii, PD şi PLD adună cu 18 voturi mai mult decât opozanţii moţiunii. În practică însă, lucrurile pot sta cu totul altfel pentru că de la vorbă la faptă este cale lungă.

Din totalul celor 462 de parlamentari, mai mult de jumătate aparţin celor trei partide politice care sprijină moţiunea. PSD are cei mai mulţi, 146, PD are 77 de parlamentari, iar PLD – 27. Cele trei formaţiuni totalizează 250 de voturi. Dar nu toate sunt certe în favoarea moţiunii, întrucât mulţi parlamentari ar putea să ignore directivele de partid.

De cealaltă parte a baricadei sunt: PNL cu 78 de parlamentari, UDMR cu 32, PC cu 25 şi grupul parlamentar al minorităţilor, altele decât cea maghiară, cu 18 mandate. În total, cele patru grupuri parlamentare strâng 153 de voturi. Insuficiente pentru ca moţiunea să fie respinsă.

Sub semnul întrebării rămân voturile senatorilor şi ale deputaţilor independenţi. Este vorba de 15 parlamentari independenţi, al căror vot nu se ştie în ce direcţie va merge. Numărul lor este insuficient pentru a înclina decisiv balanţa într-o direcţie sau alta.

Cele 44 de mandate deţinute de PRM în Parlament nu schimbă cu nimic situaţia, pentru că parlamentarii acestei formaţiuni au spus că se abţin de la vot.