Limba română dispare din Europa

Profesorii români sunt angajati ca personal auxiliar, iar studentii straini sunt dezinteresati.

De aproape trei ani, o situatie mai putin cunoscuta a pus si pune România într-o lumina total nefavorabila. Astfel, în Franta, tara cu cele mai puternice centre universitare din Europa si din lume, lectoratele de limba româna sunt, în mod paradoxal, pe cale de disparitie. „În ultimii doi-trei ani, din 11 lectorate de limba româna, atâtea câte au fost inventariate dupa 1995, au mai ramas doar 7. Si la acestea din urma, statutul lor a început sa se clatine, deoarece am simtit pe pielea mea ca ceea ce se întâmpla acolo nu intereseaza deloc autoritatile din România, în special Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului”, ne-a declarat Dana-Marina Dumitriu, lector doctor la catedra de limba franceza de la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova si care preda limba româna la Universitatea Marne-la-Vallee din Franta. Motivele acestei situatii sunt complexe si, în egala masura, umilitoare pentru personalul didactic din România, transferat, prin contract, pentru o perioada de pâna la sase ani, ca sa predea româna la o universitate din strainatate.

„Trei sunt motivele pe care le-am identificat la fata locului. Primul tine de faptul ca autoritatile universitare franceze angajeaza lectorii de limba româna ca personal auxiliar, si nu ca profesori. Prin urmare, indemnizatia lunara nu se ridica la mai mult de 1.200 de euro pe luna, în vreme ce un doctorand francez, cu contract de colaborare pe o perioada determinata, câstiga între 1.500 si 1.800 de euro pe luna. Cel de-al doilea motiv este legat de titulatura stiintifica pe care o are cadrul didactic. Francezii nu recunosc decât titlul de conferentiar cu doctorat, nu pe aceea de lector cu doctorat. Mai toti profesorii români care predau la universitatile franceze fac parte din ultima categorie, iar Ministerul Educatiei nu a clarificat acest lucru prin protocolul semnat cu ministerul de resort francez si trimite cadre didactice fara a fi platite ca doctori. Ultimul motiv are drept cauza faptul ca numarul de studenti straini, interesati sa studieze româna, scade de la an la an. Daca la început de an universitar se înscriu în medie între 20 si 40 de cursanti, în anul urmator de studiu ramân maximum cinci la o grupa. În afara lectoratelor de limba româna de la universitatile de la Paris si Marsilia, toate celelalte sunt organizate fara a respecta reglementarile procesului de la Bologna, adica cursurile nu sunt structurate pâna la licenta, au doar o durata de doi ani, iar dupa finalizare se elibereaza doar o diploma care nu este recunoscuta decât de universitatea la care a învatat, deci fara nici o valoare”, a mai precizat lectorul Dana Dumitriu.

Guvernul s-a trezit în ceasul al 13-lea

Promovarea limbii, culturii si civilizatiei românesti mai cu seama în tarile europene nu a interesat pe nimeni dupa 1995. Pâna în acest an, ele au functionat în virtutea inertiei, fiind, înainte de Revolutie, puternice centre de învatamânt pentru propagarea limbii materne.

„Suntem la curent si cunoastem situatia în care se afla lectoratele românesti din strainatate. Este adevarat ca pâna acum nu s-a interesat nimeni, însa deja am demarat o puternica actiune de revitalizare a acestor lectorate. Pentru început, avem un proiect de o hotarâre de Guvern care sunt sigura ca va fi aprobata în aceste zile. Prin acest document se va reglementa în primul rând statutul cadrului didactic din România si asigurarea unui venit care sa-l satisfaca”, ne-a declarat Ionela Dabija, directorul Institutului Limbii Române. Asadar, prin acest act normativ se urmareste ca, în afara venitului pe care îl primeste profesorul de la universitatea straina, statul român sa-i asigure lunar, din bugetul Ministerului Educatiei, pe toata durata absentei din tara, o indemnizatie cuprinsa între 1.000 si 2.000 de euro, impozabili, stabilita în functie de universitatea si tara în care predau limba, literatura si civilizatia româneasca.

Pe långa aceasta suma se mai intentioneaza acordarea a înca 100 de euro „pentru telefon, fax, xerox, articole de birotica, carti si transport intern”. Pentru SUA este prevazuta o indemnizatie de 2.000 de dolari, plus alti 500 pentru cheltuieli curente.

Sursă: Gardianul