Potrivit lui Bolojan, România va accesa creditul pus la dispoziție de UE pentru creșterea capacității de apărare a țărilor membre.

„Un proiect important este cel privind creșterea capacității de apărare a României până în anul 2030, un proiect care urmărește, pe de-o parte, creșterea bugetului pentru apărare etapizat în anii următori în așa fel încât România să fie alături de partenerii europeni, un contributor la apărarea Europei și la creșterea siguranței țării noastre.

În acest sens, ministrul Apărării a fost mandatat ca în negocierile și discuțiile tehnice care vor pregăti summitul NATO din a doua jumătate a lunii iunie de la Haga să-și asume în numele țării noastre creșterea etapizată a bugetului de apărare, în așa fel încât, așa cum am precizat, bugetul nostru să asigure o apărare consolidată a României și a Flancului de est”, a spus Ilie Bolojan, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, după ședința CSAT de miercuri.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat, tot miercuri, Planul național privind mobilitatea militară, care cuprinde noul pod peste Dunăre.

„Acesta este un plan care cuprinde principalele proiecte care asigură atât mobilitatea civilă pe lucrări importante de infrastructură, dar și mobilitatea militară și a fost adus la zi cu proiectele care au fost pregătite în ultimii ani și cu proiectele care urmează să fie dezvoltate în anii următori în așa fel încât mobilitatea militară în această regiune sud-est europeană să fie asigurată în anii următori”, a spus Bolojan.

El a arătat că un nou coridor de mobilitate la care România a aderat este cel pe direcția nord-sud, pe direcția România-Balcani.

În plus, Bolojan a spus că legea apărării naționale ar trebui aprobată de Parlament până la sfârșitul lunii mai, astfel încât Armata României să fie pregătită „pentru o anumită situație”.

SAT și-a dat acordul de principiu ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele aflate în stadii avansate de construcție să fie considerată un proiect de siguranță națională.