Două variante de vot uninominal în disputa politică actuală

Decretul prezidenţial privind convocarea referendumului pe aceeaşi temă a fost publicat în Monitorul Oficial, iar premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că se va duce luni în Parlament, să îşi asume răspunderea pentru proiectul legii votului uninominal.
Premierul susţine proiectul convenit de PNL, PD şi PSD cu Asociaţia Pro Democraţia, proiect ce prevedere vot uninominal mixt cu compensare. Asta înseamnă că jumătate dintre mandatele de parlamentar sunt câştigate de candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi. Restul se redistribuie în funcţie de scorul partidelor, la nivel naţional.
La referendum, preşedintele le cere cetăţenilor să se pronunţe asupra votului uninominal majoritar în două tururi. Asta înseamnă că, dacă niciun candidat dintr-un colegiu uninominal nu obţine peste jumătate din voturi, se organizează turul doi în care intră candidaţii clasaţi pe primele două locuri.
Pentru premier există pericolul moţiunii de cenzură. Aceasta poate fi depusă în trei zile de la momentul asumării legii în faţa parlamentarilor. Dacă această moţiune este adoptată, Guvernul cade. În schimb, dacă moţiunea anunţată de PRM nu trece sau nu este depusă, atunci proiectul prin care premierul îşi asumă răspunderea merge direct la promulgare.
În ceea ce priveşte demersul prezidenţial, decretul de convocare a referendumului poate fi contestat. Ceea ce s-a şi întâmplat: acelaşi PRM îl reclamă la Curtea Contituţională.
Indiferent dacă referendumul va da sau nu câştig de cauză propunerii preşedintelui, rezultatul consultării populare nu are rezultat juridic concret, pentru că nu există o reglementare care să transforme în lege opţiunea exprimată de cetăţenii români cu drept de vot, la referendum.