Duminica de Rusalii este considerată adevărata zi de naştere a Bisericii Creştine. Potrivit tradiţiei creştine, Duhul Sfânt, pe care Hristos făgăduise să îl trimită în lume, a pogorât în această zi peste adunarea Apostolilor. Din acel moment, ucenicii au început să propăvăduiască învăţătura creştină peste tot în lume. Harul apostolic a fost moştenit şi transmis apoi din generaţie în generaţie de către ierarhii bisericeşti.
Se spune că în ziua Pogorârii Sfântului Duh, Apostolul Petru a ţinut o cuvântare în urma căreia s-au convertit la credinţa creştină peste 3.000 de oameni. Ei au alcătuit apoi prima Biserică creştină la Ierusalim, numită şi “Maica tuturor Bisericilor”. În toate lăcaşele de cult se aduc frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează şi se împart credincioşilor. Ele simbolizează puterea Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli.
În tradiţia populară, sărbătoarea de duminică este cunoscută sub denumirea de Rusalii şi este asociată cu manifestarea “ielelor” sau a “rusalcelor”. Reprezentări mitice feminine, ielele, sunt, potrivit tradiţiei, zâne rele, care atrag furtuni distrugătoare şi care pot fi îndepărtate cu talismane din plante. Se spune că ielele locuiesc pe lângă izvoare şi pot lua minţile oamenilor, prin cântecele lor. Cei atraşi de Rusalii nu se pot vindeca decât cu ajutorul puterii căluşarilor, singurii capabili să lupte împotriva ielelor. De aceea, dansul căluşarilor are scopul de a apăra oamenii, vitele şi recoltele de influenţele negative.
De Rusalii se sfinţeşte câmpul, prin rugăciuni speciale, iar la icoane se pun ramurile de tei sau frunzele de nuc care au fost sfinţite la Biserică. Tot astăzi, fetele împletesc cununi din spice de grâu, care sunt păstrate apoi în biserică, la icoane.
Citiți principiile noastre de moderare aici!