CCR judecă astăzi legile austerităţii

Parlamentarii PSD au depus la Curtea Constituţională o sesizare privind neconstituţionalitatea legii prin care sunt reduse salariile şi pensiile şi asupra căreia Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea. De asemenea social-democraţii au contestat la Curtea Constituţională şi legea care prevede recalcularea pensiilor speciale.

Totodată, secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la neconstituţionalitatea Legilor de austeritate asumate de Guvern, care vizează reducerea pensiilor şi salarilor, dar şi a pensiilor speciale. Astfel, ÎCCJ a depus două sesizări la Curtea Constituţională.

PNL a depus contentaţie pe lege privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, mai exact legea care prevede tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15 procente.

Argumentele PSD:

Instituirea unui nou impozit

“Reducerea salariilor bugetarilor şi a pensiilor echivalează practic cu instituirea unui nou impozit, care va constitui venit la bugetul de stat. Noul impozit aplicat veniturilor obţinute de bugetari din salarii şi de pensionari din pensii excede sferei impozitelor reglementate expres de Codul fiscal”, susţine PSD, considerând că Legea Guvernului instituie un paralelism legislativ, fapt interzis prin Constituţie în chiar primul său articol.

Pe de altă parte, potrivit art. 2 din Codul fiscal: „Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele: a) impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; d) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi; e) impozitul pe reprezentanţe;  f) taxa pe valoarea adăugată;  g) accizele;  h) impozitele şi taxele locale.”

Având în vedere faptul că în sistemul nostru constituţional – art. 139 alin. (1) din Constituţia Romaniei – impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, rezultă că enumerarea cuprinsă în art. 2 din Codul fiscal este limitativă, orice alt impozit sau taxă datorate acestor bugete neputând fi stabilite decât prin lege.

Discriminare între bugetari şi angajaţii de la privat

Mai mult, tăierea salariilor bugetarilor este discriminatorie, susţin social-democraţii. “În condiţiile în care, sub diverse denumiri, salariatul din sistemul bugetar, trebuie să plătească bugetului de stat 41% din venitul său lunar (16% impozit + 25% adăugat de proiectul de lege), în timp ce toţi ceilalţi salariaţi plătesc doar o cotă de 16% din salariu, proiectul de lege instituie o situaţie discriminatorie şi împovărătoare pentru salariaţii din domeniul bugetar, care ajung astfel să plătească o sumă aproape dublă faţă de ceilalţi cetăţeni ai României care sunt angajaţi în muncă, bugetului de stat şi bugetelor speciale. Stabilirea obligaţiei de virare la bugetul statului a 25% din salariu. în plus pentru salariaţii din sistemul bugetar faţă de ceilalţi angajaţi din România, încalcă dreptul de proprietate (art. 44 din Constituţie), principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii (art. 16 din Constituţie) şi obligaţia statului de a repartiza echitabil sarcinile fiscale pentru toţi cetăţenii tării [art. 56 alin. (2) din Constituţie.

Încălcarea dreptului la un trai decent

Legea Guvernului nu se fundamentează pe niciun studiu de impact, susţin social-democraţii, care îşi continuă demonstraţia în faţa Curţii Constituţionale, cu un nou articol încălcat. Cel referitor la traiul decent: “Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”. Reducerea drepturilor salariale şi de natură salarială, precum şi a prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială plasează persoanele care au calitatea de salariaţi bugetari şi de beneficiari ai prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială într-o situaţie defavorabilă, situată sub limita inferioară a subzistenţei, spun pesediştii.

Nu sunt singurele efecte ale tăierii pensiilor şi salariilor: „Dispariţia unui sfert din venitul unui salariat bugetar reprezintă în cele mai multe cazuri suma de bani necesară tocmai pentru hrană şi îmbrăcăminte. Exemplificând la nivelul unui salariu de 800 lei, care va fi de doar 600 lei, în condiţiile în care se scad cheltuielile inerente simplului fapt de a locui undeva (costul apei, energiei electrice, agentului termic, gazului), la care se adaugă costul transportului către locul de muncă, atunci suma alocată hranei şi hainelor se reduce la una de grea supravieţuire. Evident că, în acest context, celelalte drepturi: la educaţie, la cultură, la ocrotirea sănătăţii etc, vor fi imposibil de exercitat. În plus, în condiţiile în care este considerabil gradul de îndatorare la bănci al acestor salariaţi sau pensionari, cărora li se va diminua cu un sfert venitul, iar astfel se vor afla în imposibilitatea de a-şi achita ratele la credite, este previzibilă o avalanşă de executari silite la preţurile reduse ale pieţii imobiliare, a caselor acestora, astfel că, foarte curând, mulţi dintre cei vizaţi de lege, de care depind şi membrii familiilor lor, vor deveni cazuri ce vor necesita protecţie socială- ce va trebui acordată de către stat.”

Guvernul calcă în picioare dreptul la proprietate

Reducerea semnificativă a drepturilor salariale si de natura salarială, precum şi a prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială – elemente de patrimoniu aflate în proprietatea acestora – constituie o ingerinţă, care afectează dreptul de proprietate în substanţa sa, adică ar încalcă art. 44 din Legea Fundamentală.

Îngrădirea dreptului la muncă, salariu, pensie

„Actul normativ criticat nu poate desfiinţa un drept câştigat, de vreme ce drepturile salariale şi de natură salarială – componente ale dreptului la muncă – , precum şi dreptul la prestaţii de asigurări sociale şi de asistenţă socială constituie drepturi garantate de prevederile art. 41 din Constituţie şi de cele ale art. 47 alin. (2) teza I din aceeaşi Lege fundamentală”, afirmă documentul.

Restrângerea unor drepturi – un argument fals

Invocarea art. 53 din Constituţie de către Guvern pentru tăierea salariilor şi pensiilor nu se justifică într-o societate democratică, susţin pesediştii: “Dincolo de faptul că afectarea drepturilor salariale şi de natură salarială, precum şi a prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială nu se realizează în mod nediscriminatoriu, apare ca evident faptul că ea nu se justifică într-o societate democratică, de vreme ce nu este dispusă cu titlu temporar (până la depăşirea aşa-ziselor dificultăţi economice ale statului), ci cu titlu definitiv.”

PNL reclamă aceleaşi lucruri

Viceliderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputaţilor, Eugen Nicolăescu, a anunţat că liberalii au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legii privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, mai exact legea care prevede tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15 procente.

Liberalii invocă şi ei cam aceleaşi articole din Constituţie ca şi PSD:  încălcarea art. 44 din Constituţia României, referitor la “dreptul de proprietate privată”, potrivit căruia acesta, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Acelaşi articol stipulează faptul că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Amintesc şi faptul că guvernul are obligaţia constituţională de a ocroti şi garanta drepturile salariale”, susţine Gorghiu.

Urmează alte articole: „încălcarea art. 47 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie -  dreptul la trai decent şi la pensie, statul fiind obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Ori în situaţia în care măsurile cuprinse în actul normativ al Guvernului ar ajunge să fie puse în practică, nivelul de trai al persoanelor care primesc salarii şi pensii ar fi drastic afectat; – invocarea abuzivă a art. 53 din Constituţie – „interzicerea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi” – pentru motivarea prevederilor legislative din acest act normativ. Restrângerea unor drepturi contravine însuşi conceptului de siguranţă naţională prevăzut de art. 1 din Legea nr. 51/1991, care, definind această noţiune, fixează una dintre componentele sale: asigurarea unui climat de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor cetăţenilor, nu îngrădirea acestora”.

De asemenea liberalii spun că „Legea privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar încalcă jurisprudenţa CEDO, dar şi art. 11 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern. În acelaşi timp, prevederile referitoare la restrângerea drepturilor salariale contravin şi art. 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Un alt aspect ignorat în tot acest timp este acela că Guvernul României nu a respectat cerinţa impusă de art. 15 pct. 3 din Convenţie, în sensul că nu a informat secretarul general al Consiliului Europei cu privire la măsurile luate şi la motivele care le-au determinat şi, cu atât mai puţin, cu privire la data la care măsurile încetează să mai fie în vigoare”.

Sursa: Realitatea.net