Raportul compară evoluția prețurilor locuințelor cu cea a veniturilor pe cap de locuitor. Scăderea înseamnă că veniturile gospodăriilor au crescut mai repede decât prețurile locuințelor, ceea ce indică o îmbunătățire a accesibilității acestora.

După România, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Finlanda, cu 25,2%, și Bulgaria, cu 16,2%.

La polul opus, Portugalia a avut cea mai mare creștere a raportului dintre prețul locuințelor și venituri, de 60,8%. Au urmat Țările de Jos, cu 34,3%, Ungaria, cu 26,5%, Cehia, cu 25,8%, și Spania, cu 24,5%.

În total, indicatorul a crescut în 17 state membre și a scăzut în alte 10.

Eurostat mai arată că raportul standardizat dintre prețurile locuințelor și venituri, comparat cu media pe termen lung începând din anul 2000, a avut două vârfuri: în 2007, înaintea crizei financiare globale, și în 2022. În acești ani, indicatorul a fost cu 7,9%, respectiv 7,4% peste media istorică. După ce a scăzut în 2023 și 2024, în 2025 a ajuns din nou ușor peste media pe termen lung, cu 0,03%.