Ample manifestări sunt organizate astăzi în ţară, de Ziua Naţională a Maghiarilor

La Odorheiu Secuiesc lumea a început să se adune în Piaţa Márton Aron din centrul oraşului, unde au loc un concert de fanfară şi tradiţionala paradă a husarilor călare.

La Târgu Mureş, peste o mie maghiari s-au adunat la Monumentul Secuilor Martiri. Liderul UDMR, Marko Bela s-a adresat mulţimii. Acestea a spus că maghiarii nu vor accepta să fie cetăţeni de rangul doi pe pământul lor natal, deoarece în România trăiesc peste un milion şi jumătate de maghiari, ceea ce înseamnă că Transilvania este şi a lor. Marko Bela a mai spus că Ardeanul nu este exclusiv românesc şi nici exclusiv maghiar, fiind o patrie comună.

Evenimente similare sunt programate la Miercurea Ciuc şi în Pasul Nyergheş. La Gheorgheni, în premieră, manifestările dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni şi comemorării Revoluţiei Paşoptiste sunt organizate împreună de Consiliul Național Secuiesc al Scaunului din Gheorgheni şi de organizaţia locală a UDMR.

Ziua de 15 martie a devenit, din 1990, cea mai importantă sărbătoare naţională a maghiarilor de pretutindeni. Este o zi cu dublă semnificaţie, pentru că este marcată atât Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, cât şi comemorarea eroilor Revoluţiei Ungare de la 1848.

În urmă cu 160 de ani, tineretul radical, în frunte cu poetul Sándor Petőfi, a ieşit pe străzile Pestei, a ocupat o tipografie, şi a tipărit manifestul “Dorinţele naţiunii maghiare“, care sintetiza revendicările opoziţiei politice. Mii de cetăţeni s-au alăturat ulterior grupului de revoluţionari. Revolta lor a dus la formarea primului guvern, iar Ungaria s-a separat de Imperiul Habsburgic. A fost formulat chiar un program revoluţionar, care avea ca scop refacerea Ungariei Mari. Se urmărea, atunci, reunificarea tuturor ţinuturilor care au aparţinut cândva coroanei, inclusiv Transilvania, Croaţia şi Slovenia.

Revoluţia paşoptistă din Ungaria a fost, însă, înăbuşită de împăratul Franz Josef, cu sprijinul armatei ţariste. Deşi nu au avut sorţi de izbândă, atât Revoluţia din Ungaria, cât şi celelalte organizate în 1848 au fixat, pe termen lung, obiectivul creării statelor naţionale în Europa. Au rămas în istorie sub denumirea de “primăvara popoarelor“. În Ungaria, ziua de 15 martie a fost sărbătorită, legal, prima oară, abia în 1990.