Aglomeraţiile urbane ne înghit

Potrivit Evz, Bucurestiul in 2009,va deveni orasul interzis. Daca nu se organizeaza zona metropolitana, Capitala va fi blocata in maximum doi ani. Primarii marilor orase cer ajutor de la guvern pentru gestionarea traficului.
Zona metropolitana, un proiect vechi de cinci ani, se zbate inca in anonimat, desi adoptarea de catre parlament si implementarea lui ar salva Bucurestiul de la blocajul care se manifesta de acum.
Autorul singurului studiu socio-economic despre avantajele organizarii metropolitane a Capitalei, fostul primar al sectorului 1 Vasile Gherasim spune ca, daca autoritatile nu fac nimic in maximum doi ani pentru organizarea zonei metro-politane, Bucurestiul va fi un oras interzis atat din punct de vedere al traficului, dar si al dezvoltarii economice.
Constienti si nu prea, primarii marilor orase din Romania, reuniti la sfarsitul anului trecut la Bucuresti, au facut un apel catre guvern sa adopte legi care sa stimuleze descentralizarea si sa asigure trecerea completa a politiei in subordinea primarilor, astfel incat acestia sa poata gestiona problemele de trafic cu ajutorul agentilor de circulatie.
Si in Europa situatia este similara. Potrivit Cotidianul, in confruntarea cu incalzirea globala, care afecteaza tot mai pronuntat populatia umana, gigantii urbani de pe tot globul si-au dat seama ca nu pot inghiti milioane de suflete pe nerasuflate fara sa le ofere si un trai care in termenii ecologistilor de pretutindeni poarta generosul nume de „durabil“. Pina una, alta, metropolele se conduc dupa principiul „stat in stat“, fiind adevarate microsisteme, guvernate dupa propriile microclimate: modifica dupa bunul plac circulatia atmosferica, dicteaza discretionar mersul ploilor, acumuleaza caldura precum adevarati bureti, fac solul impermeabil si concentreaza deseurile de toate felurile in veritabile sfere din care nu scapa nimeni. Marea provocare pentru aceste aglomeratii este talia, constata jurnalistii de la „Sciences et avenir“, care dedica un dosar special schimbarilor pe care se incumeta sa le intreprinda metropolele pentru a-si face cetatenii mai fericiti. „Trei din sase paminteni traiesc azi in oras, iar dintre acestia, doi au ales sa-si duca traiul intr-un oras in plina ascensiune“, declara pentru revista franceza Dominique Bureau, oficial in cadrul Ministerului Ecologiei din Hexagon. In Europa, situatia este chiar mai transanta decit in alte parti ale lumii: 80% dintre locuitorii vechiului continent sint deja citadini, iar 50% se pot mindri ca sint si „metropolitani“. Iar ultimele estimari ONU arata ca pe viitor in marile musuroaie urbane oamenii se vor calca si mai tare in picioare: daca la ora actuala, numarul orasenilor atinge 3,1 miliarde, in 2020, acesta ar urma sa ajunga la 4 miliarde, iar in 2030 ar urma sa se apropie de 5 miliarde, o suma echivalenta cu 60% din populatia planetara. Sporul citadin anual este de aproximativ doua procente, ceea ce echivaleaza cu un oras de 160.000 de locuitori ivit zilnic pe suprafata Terrei. Cel mai adesea este vorba de cartiere noi care se inalta in zonele periferice si prea putine spatii care devin aglomerate in buricul oraselor, ca urmare a unor renovari. Cum era de asteptat, cea mai importanta explozie urbana are loc in tarile in curs de dezvoltare, fenomen care se petrece inca din anii ’60. In fiecare saptamina, numarul orasenilor din Africa si din Asia sporeste cu un milion, arata un raport realizat de Fondul Natiunilor pentru Populatie. In tot acest timp, boomul urban este mai moderat in tarile dezvoltate, unde acesta s-a produs in timpul revolutiei industriale din secolul XIX. Expansiunea noilor tentacule urbane este insa adesea insotita de conditii improprii pentru noii oraseni. In tarile dezvoltate, acestea se traduc prin suburbii si ghetouri, respectiv prin bidonviluri, in tarile sarace. Aceste zone periferice sint prost deservite de transporturi in Nord, in timp ce in Sud duc lipsa retelelor de apa si de canalizare. Si intr-o parte, si in cealalta, precaritate si insecuritate, iar marea provocare a acestor aglomeratii, aratata cu degetul de catre cei de la „Sciences et avenir“, este sa combata aceste inconveniente. Principala grija care ii framinta pe mai-marii oraselor este descongestionarea traficului, iar principalii actori ai acestei competitii sint solutiile pe doua roti, autobuzele si vesnicele automobile. Cum transportul in comun nu tine adesea pasul cu expansiunea noilor cartiere, vehiculele individuale cunosc o crestere exponentiala. Numai parcul auto din Beijing s-a marit de 7 ori in doar 13 ani, in timp ce acela din zona pariziana a sporit de 2,7 ori in 40 de ani.
Sursa: 9 AM