Deși creierul are nevoie de glucoză pentru a funcționa, prea mult din această sursă de energie poate avea consecințe nefavorabile. Când consumi zahăr, se activează receptorii limbii și un mesaj este trimis creierului. Acest semnal indus de zahăr stimulează eliberarea de dopamină în nucleul accumbens, activarea sistemului de recompensă a creierului. Consumul regulat de zahăr poate schimba disponibilitatea receptorilor de dopamină atât în ​​nivelul creierului central, cât și în cortexul frontal. În timp, poate duce la semnalizarea prelungită a nevoii de dopaminei și la o excitare mai intensă a căilor de recompensă ale creierului. Astfel, acesta devine tolerant la zahăr și este nevoie de mai mult, tot mai mult pentru a atinge același „nivel ridicat de zahăr și de satisfacție”.

„Zaharul alb este dulce, este delicios, este bun si totusi este un drog!” – Dr. Llaila O. Afrika

Cercetările sugerează că o dietă abundentă în glucoză, crește rezistența la insulină. Nivelul ridicat de glucoză din sânge e asociat cu un risc mai mare de a dezvolta boli neurodegenerative, precum boala Alzheimer. În exces, se formează radicali liberi în membrana creierului. Acești radicali liberi împiedică celulele nervoase să transmită reciproc și în mod eficient semnale. Consecințele acestui fapt pot include scăderea proceselor cognitive și incapacitatea de a ne regla stările de spirit. Glicemia crescută se leagă de proteine, într-un proces numit glicare. Proteinele glicate sunt asociate cu o producție crescută de radicali liberi, nedoriți la nivelul organismului. Aceștia afectează grav starea de sănătate, în timp.

În orice caz, dacă nu există suficientă glucoză în creier, neurotransmițătorii nu pot fi produși cu ușurință și comunicarea dintre neuroni poate fi afectată. Când există un nivel scăzut de glucoză în sânge (hipoglicemie), aceasta poate duce la pierderea de energie pentru funcția creierului și este, de asemenea, legată de atenția slabă și funcția cognitivă afectată.

Dr. Robert H. Lustig, doctor ”American endocrinology” în cadrul Universității din California – San Francisco (UCSF), afirmă că efectele nocive ale zahărului constituie o criză a sănătăţii publice.

„Când este vorba de crize ale sănătăţii publice este nevoie de decizii mari. Tutunul şi alcoolul oferă un exemplu excelent. Am făcut o alegere conştientă că nu putem renunţa la ele, dar am decis să limităm consumul lor. Cred că zahărul trebuie tratat exact la fel”, spune Lustig.

Ce să faci oare, cu toate aceste informații? Ar fi bine să conștientizezi nevoia de echilibrul și cumpătare, în ce privește consumul de zahăr. Mai exact, care este cantitatea de carbohidrat din dieta ta și care este calitatea acestuia. Una este să consumi o banană, alta e să mănânci napolitane!

Un experiment realizat pe copii școlari, a evidențiat un procent de 10-30% a coeficientului de inteligență mai ridicat la cei cărora nu le este administrat zahărul în alimentație, față de cei care aveau această libertate sau opțiune înșelătoare. O libertate care fură din acuitatea, atenție, putere de concentrare și buna dezvoltare cognitivă a copiilor.

”Nu mâncaţi zahăr. Dacă trebuie, încercaţi să-l menţineţi la un nivel minim.. Eu aşa îmi trăiesc viaţa: mă feresc de zahăr.” Acesta este îndemnul lui Lewis Cantley, profesor la Universitatea Harvard şi totodată directorul Beth institutului Israel Deaconess Cancer Center.

Puteți consulta mai multe articole pe această temă AICI.

[relatedArticles]