Sistemul a fost dezvoltat în cadrul NASA Deep Space Food Challenge și ar putea fi folosit în viitor atât pentru reducerea poluării cu plastic, cât și pentru producerea de hrană în locuri unde aprovizionarea este dificilă, notează ScienceDaily.
Echipa lucrează în special cu PET, plasticul folosit la sticlele de apă și băuturi răcoritoare, dar și cu resturi vegetale precum tulpini și frunze de porumb. Materialele sunt întâi descompuse printr-un proces care folosește apă și oxigen la temperaturi și presiuni ridicate, astfel încât compușii rezultați să poată fi utilizați de microorganisme.
Cercetătorii au modificat mai multe tipuri de drojdie, inclusiv drojdia de panificație, pentru a transforma acești compuși în proteine, grăsimi, vitamine și alte ingrediente. Unele tulpini pot produce chiar arome și nutrienți suplimentari. De exemplu, drojdia poate genera aromă de vanilie din biomasă vegetală, iar o altă tulpină poate transforma etilenglicolul provenit din PET în betacaroten, pe care organismul îl poate converti în vitamina A.
„Microorganismele sunt foarte inteligente. Așa că le folosim proprietățile pentru a rezolva problemele pe care chiar noi le-am creat”, a declarat Lahiru Jayakody, profesor asociat la Southern Illinois University.
Ingredientele obținute sunt amestecate cu fibre, amidon și îndulcitor, iar compoziția este introdusă într-o imprimantă 3D pentru a produce biscuiți bogați în proteine, denumiți µBites. Potrivit cercetătorilor, datele disponibile indică faptul că produsul este sigur pentru consum, însă testele oficiale de gust nu au început încă deoarece echipa așteaptă aprobările instituționale necesare.
Tehnologia ar putea fi utilă în zone afectate de dezastre, la bordul submarinelor și, în viitor, în misiuni spațiale sau eventuale baze de pe Lună și Marte.
Proiectul pornește de la una dintre problemele importante ale explorării spațiale: astronauții nu pot depinde la nesfârșit de transporturi de hrană de pe Pământ. În același timp, cercetătorii consideră că microorganismele ar putea contribui și la securitatea alimentară într-o lume în care cererea de hrană este în creștere.
Trimite articolul
X
societatea_civila says: De ce in alimente si nu in asfalt sau alte produse pe care oricum le folosim zilnic, dar care nu sunt atat de pretabile sa ne bage in mormant? Le propun sa ii consume ei pentru un an de zile, sa faca analize si studii pe ei daca au incredere in ce au facut. La fel si cu carnea falsa sau realizata in laborator si orice astfel de joaca de-a inventia mancarii care e indeajuns in jurul nostru, daca vrem sa facem treaba.
HeilScience 
idee says: Ar trebui fortati acesti intunecatti oameni de stiinta sa-si manance produsul generat timp de 1 an. In scopuri strict stiintifice, evident. Dupa, daca mai este cazul, mai vorbim.
Timisorean says: Sa le aducă în România. ANPC ul românesc doarme pe bani mulți, pot să facă oamenii 200 de boli sigur nu pățesc nimic ăia care ar vinde.