Doliul: nouă zile de ritualuri solemne

Potrivit tradiției, moartea papei este confirmată oficial de către șambelanul său – cardinalul Kevin Farrell –, care apoi sigilează apartamentul pontifical și pune în mișcare organizarea funeraliilor.

Șambelanul, alături de trei asistenți de încredere, decide momentul în care sicriul papei este mutat în Bazilica Sfântul Petru, pentru ca publicul să-și poată lua rămas-bun. În același timp, se distruge „Inelul pescarului” și sigiliul de plumb – simboluri ale autorității papale – pentru a preveni orice utilizare ulterioară.

Nu este efectuată nicio autopsie, iar ritualurile de doliu se întind pe durata a nouă zile. Data exactă a funeraliilor este stabilită de Colegiul Cardinalilor, care preia temporar conducerea Bisericii, însă cu atribuții limitate.

Ultima dorință a papei: un sicriu simplu

În mod obișnuit, înmormântarea are loc la patru până la șase zile de la moarte, în Piața Sfântul Petru. Totuși, Papa Francisc a exprimat dorința de a fi nu înmormântat în cripta Bazilicii Sfântul Petru, ca majoritatea predecesorilor săi, ci în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, într-un sicriu simplu din lemn.

Alegerea unui nou papă: conclavul începe între ziua 15 și 20

După perioada de doliu, urmează momentul crucial: alegerea unui nou Suveran Pontif. Conform regulilor, conclavul trebuie să înceapă în Capela Sixtină între 15 și 20 de zile de la deces. Cardinalii electori – cei cu vârsta sub 80 de ani – sunt izolați în Vatican și poartă voturi secrete până când unul dintre ei obține o majoritate de două treimi plus unu.

Procesul poate dura mai multe zile și include mai multe runde de vot. La final, noul papă este întrebat dacă acceptă alegerea și ce nume dorește să poarte.

Semnalul către lume: „Avem Papă”

Semnalul că un nou papă a fost ales este dat de fumul alb care se ridică din coșul Capelei Sixtine – rezultat al arderii buletinelor de vot cu substanțe speciale. Fumul negru indică, în schimb, un vot neconcludent.

Apoi, decanul Colegiului Cardinalilor iese în balconul central al Bazilicii Sfântul Petru și rostește cuvintele istorice: Habemus Papam! Noul Suveran Pontif își face apariția și binecuvântează mulțimea adunată în Piață, marcând începutul unui nou capitol pentru Biserica Romano-Catolică.

Cine poate deveni Papă?

Teoretic, orice bărbat romano-catolic botezat poate fi ales Papă, scrie BBC.

În practică, cardinalii aleg aproape întotdeauna unul dintre ei. Deși Papa Francisc a fost o alegere neobișnuită – primul pontif din America de Sud și din emisfera sudică – majoritatea celor 266 de papi de până acum (217) au fost italieni.

Totuși, șansele unui papă din afara Europei cresc. Francisc a numit peste 140 de cardinali din alte regiuni, ceea ce ar putea influența alegerea viitorului lider al Bisericii.

Ce face Papa?

Papa este liderul suprem al Bisericii Catolice și este considerat succesorul Sfântului Petru, primul dintre apostolii lui Isus. Catolicii cred că el are o legătură spirituală directă cu Hristos, ceea ce îi oferă autoritate deplină asupra învățăturilor și direcției Bisericii.

Pentru cei aproximativ 1,4 miliarde de catolici din lume, Papa este o sursă majoră de îndrumare, alături de Biblie. El stabilește doctrine, oferă mesaje morale și are un rol central în viața religioasă globală.

Papa locuiește în Vatican, un stat independent în mijlocul Romei, și nu primește salariu – dar toate cheltuielile sale sunt acoperite de Vatican.

Alte ramuri ale creștinismului, cum ar fi ortodocșii și protestanții, nu recunosc autoritatea papală.

Pe aceeași temă:

UPDATE. A murit Papa Francisc. Avea 88 de ani