Expoziția temporară „Anton Schmidt – Forme ale Posibilului” se deschide vineri, 4 septembrie, de la ora 17:00, în Galeria Arcada a Palatului Baroc. Evenimentul este organizat de Muzeul Național de Artă Timișoara și Consiliul Județean Timiș, în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara – Facultatea de Arhitectură și Urbanism și Atelierul Non-Formal de Proiectare Spațială.

Este cea de-a treia ediție a seriei expoziționale dedicate personalităților care au contribuit la configurarea arhitecturală a orașului.

Noua expoziție îi readuce în atenție pe vizitatori în prima jumătate a secolului al XIX-lea, într-o perioadă în care Timișoara începea să își schimbe treptat imaginea urbană, iar arhitectura neoclasică devenea tot mai prezentă.

În centrul expoziției se află Anton Schmidt (1786–1863), unul dintre constructorii importanți ai Banatului, a cărui activitate este legată de dezvoltarea arhitecturală a Timișoarei și a altor localități din Banatul istoric.

Anul 2026 marchează 240 de ani de la nașterea lui Anton Schmidt, oferind un moment potrivit pentru redescoperirea activității sale.

Schmidt, cunoscut drept un constructor disciplinat și profesionist, nu a lăsat în urmă doar clădiri, ci și un fond important de desene. Acestea documentează construcții care existau la acea vreme, edificii dispărute ulterior, dar și proiecte care nu au fost niciodată puse în practică.

O parte importantă a moștenirii lui Anton Schmidt se află astăzi în patrimoniul Muzeului Național de Artă Timișoara. Este vorba despre o mapă cu 62 de planuri, donată muzeului în 1909 de fiica arhitectului. Desenele prezintă proiecte pentru primării, spitale, cazărmi, biserici și locuințe, dar și propuneri care au rămas doar pe hârtie. De aici vine și titlul expoziției: „Forme ale Posibilului”.

Unele dintre proiectele desenate de Schmidt au fost construite și au supraviețuit până în prezent, altele au dispărut, iar o parte nu au trecut niciodată din plan în realitate.

Cinci proiecte transformate în machete

Pentru a face aceste proiecte mai ușor de înțeles și de imaginat, organizatorii au transformat cinci dintre cele mai reprezentative schițe ale lui Anton Schmidt în machete tridimensionale. Printre acestea se află:

• Casa Strohmayer, singura dintre cele cinci construcții care se păstrează și astăzi în Timișoara;
• proiectul, rămas nerealizat, al Teatrului Comunal;
• un proiect pentru biserica evanghelică din Cetate;
• un pavilion al Băilor de la Buziaș;
• Casa de geniu a inginerilor militari, demolată ulterior pentru construirea noului corp al Hotelului Timișoara.

Machetele creează un dialog între desenul tehnic și arhitectura tridimensională și oferă vizitatorilor posibilitatea de a vedea cum ar fi putut arăta unele dintre aceste clădiri.

Un element important al expoziției este culoarea. Aceasta este folosită pentru a face legătura dintre schițele istorice și machetele prezentate în galerie. Culorile utilizate de Anton Schmidt pentru reprezentarea elementelor structurale în desene sunt reinterpretate în amenajarea expozițională, devenind un ghid vizual pentru vizitator.

Activitatea lui Anton Schmidt s-a desfășurat într-o perioadă importantă pentru dezvoltarea Timișoarei. Orașul începea să depășească treptat imaginea dominată de arhitectura militară și să capete noi funcțiuni urbane. În peisajul orașului își făceau loc sălile de bal, teatrele, cafenelele și alte spații publice, semn al unei societăți urbane aflate în schimbare.

Prin documentele și proiectele lui Schmidt, expoziția oferă o privire asupra acestei transformări și asupra unor idei arhitecturale care au contribuit, direct sau indirect, la definirea orașului.

Expoziția „Anton Schmidt – Forme ale Posibilului” poate fi vizitată până în 18 octombrie 2026.