Salarul este unul dintre cele mai bune locuri de pe Pământ pentru fotografii cu efect de perspectivă dublă datorită fundalului complet plat. În sezonul ploios, deșertul devine și o adevărată „oglindă”. Tot datorită planeității sale – are o variație mai mică de un metru pe toată suprafața –, deșertul este vizibil din spațiu, iar astronauții îl folosesc pentru calibrarea sateliților.

Lac până acum câteva zeci de mii de ani

Salar de Uyuni s-a format relativ recent, în urmă cu 30.000–40.000 de ani, când zona era acoperită de un lac uriaș numit Lac Minchin. Pe măsură ce climatul s-a schimbat, lacul s-a evaporat treptat, lăsând în urmă câteva lacuri mai mici (cum ar fi Lacul Poopó și Lacul Uru Uru) și două uriașe câmpii saline: Salar de Coipasa și mai impresionantul Salar de Uyuni.

Compoziția solului constă dintr-un strat gros de sare, de până la 10 metri adâncime, care acoperă o zonă vastă de saramură bogată în litiu – Bolivia deține aici aproximativ 50-70% din rezervele mondiale de litiu.

Timp de milenii, sarea din Salar de Uyuni a fost folosită civilizațiile indigene Aymara și Quechua pentru comerț și conservarea alimentelor. Ulterior, în perioada colonială, zona a avut un rol strategic datorită accesului la minerale. Vorbim nu doar de sare, ci și de borax și de litiu.

Mai aproape de zilele noastre, începând cu anii 2000, interesul global pentru bateriile cu litiu a transformat Salarul într-un punct-cheie în geopolitica resurselor naturale. Cu toate acestea, guvernul bolivian a reglementat cu strictețe exploatarea pentru a proteja ecosistemul și cultura locală.

„Cea mai mare oglindă din lume”

Sezonul ploios, adică perioada decembrie–martie, transformă zona într-o adevărată „Mecca” pentru pasionații de fotografie. Deasupra sării se formează un strat subțire de apă – între 1 și 3 centimetri –, iar acest lucru creează efectul de „mirror”, o oglindă naturală perfectă, în care cerul și pământul se contopesc. Fotografii preferă în mod special diminețile și serile din ianuarie-februarie.

Fenomenul este explicat de faptul că Salarul este extraordinar de plat, suprafața de sare în sine este extrem de reflectorizantă, nu există vegetație sau obstacole vizuale, iar cerul este adesea foarte curat, cu nori distincți și luminozitate mare. Astfel, se creează un efect optic perfect: cerul și norii se reflectă fără distorsiuni, pământul dispare vizual, iar orizontul este șters.

Astfel, fotografiile cu perspectivă dublă realizate în această perioadă par ireale, cu oameni care „plutesc”, mașini care merg pe cer, și apusuri care se reflectă la infinit. La fel de uluitoare sunt fotografiile cu stele, dar cu puțină atenție pot fi create și diferite efecte optice, de exemplu cu un om care ține în mână o mașină.

Alte atracții din zonă

Pentru a ajunge în zonă, turiștii au la dispoziție autobuze din cele mai importante orașe boliviene, La Paz și Sucre. Până aici, se poate ajung relativ ușor cu avionul, aeroporturile celor două orașe având o mulțime de conexiuni. Altfel, există rute și din San Pedro de Atacama, Chile.

Pe lângă Salar, în zonă turiștii au și alte atracții turistice:

• Isla Incahuasi, o insulă de origine vulcanică situată în mijlocul platoului de sare. Aceasta este acoperită de cactuși giganți, de până la 10 metri înălțime, și oferă o vedere panoramică asupra mării albe de sare;

• Cimitirul trenurilor (Cementerio de Trenes) din Uyuni – aflat la marginea orașului, turiștii pot vedea aici zeci de locomotive abandonate stau ruginite sub cerul deșertic. Este un loc excelent pentru fotografii dramatice și explorare urbană;

• Lacurile colorate ale Altiplano-ului – Laguna Colorada (un lac roșu intens, locuit de mii de flamingi roz) și Laguna Verde (lac verde turcoaz aflat aproape de granița cu Chile, sub vulcanul Licancabur);

• Gheizerele Sol de Mañana – un câmp geotermal cu izvoare fierbinți, aburi sulfuroși și nori de aburi care dau senzația că te afli pe altă planetă;

• Rezervația Eduardo Avaroa – zonă naturală protejată, cu peisaje selenare, flamingi, vulcani activi și izvoare termale.