La testele PISA au participat aproximativ 760.000 de adolescenți din 91 de țări și teritorii. Estonia s-a clasat pe primul loc între țările UE la Științe, cu 527 de puncte, și la Matematică, cu 508 puncte. La Citire a obținut 499 de puncte, fiind pe locul al doilea în UE, după Irlanda.

„Este important să înțelegem că PISA nu măsoară cât de buni sunt elevii. Măsoară cât de reziliente sunt sistemele de educație”, a declarat Kristina Kallas pentru HotNews.

La testarea PISA 2025, România a obținut 419 puncte la Matematică, 425 la Științe și 413 la Citire, rezultate în scădere față de 2022. Mai mult de jumătate dintre elevii români, 52%, nu au atins nivelul de bază la Matematică, iar 48% au rămas sub acest prag la Citire și 46% la Științe.

La nivel global, cele mai bune rezultate la PISA 2025 au fost obținute de B-S-J-Z (China), regiunea care reunește Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang , și Singapore, cele două fiind pe primele poziții în toate cele trei domenii evaluate.

B-S-J-Z (China) a obținut 612 puncte la Matematică și 597 la Științe, iar Singapore a avut cel mai mare scor la Citire, 535 de puncte. Japonia, Coreea de Sud, Macao (China) și Taiwan s-au numărat, de asemenea, printre țările și teritoriile aflate în topul internațional.

Educația timpurie și autonomia școlilor

Potrivit ministrei din Estonia, unul dintre punctele forte ale sistemului estonian este educația timpurie, despre care spune că pune bazele abilităților de învățare. Un alt element este autonomia, mai exact profesorii decid în mare măsură cum predau, autoritățile locale au libertate în organizarea școlilor, iar directorii pot decide asupra echipelor pe care le formează.

„Avem un sistem puternic descentralizat. Sistem descentralizat înseamnă că profesorii au o autonomie mare în luarea deciziilor pedagogice cu privire la modul în care predau, nu exact asupra a ce predau, ci a cum predau. Autoritățile locale au o autonomie foarte mare pentru a decide ce fel de școli au: școli mici sau școli mari, școli Montessori sau școli Waldorf.

Iar directorii de școli au o autonomie foarte mare pentru a lua decizii cu privire la ce fel de profesori angajează, de câți profesori au nevoie, ce echipă au în școală. Așadar, sistemul autonom, cred, este o parte foarte importantă și puternică a forței sistemului de educație”, a explicat aceasta.

Kallas indică și o mentalitate socială bazată pe ideea de „a ținti sus și a munci din greu”, în care rezultatele școlare sunt văzute ca efect al efortului elevilor, profesorilor, părinților și directorilor.

Sistemul pune accent și pe echitate. Elevii nu sunt selectați de mici în funcție de performanță, iar până la 16 ani urmează același program de bază.

Performanța vine și cu presiune

Ministra recunoaște că elevii estonieni resimt un nivel de stres mai ridicat decât în alte țări OCDE, în parte din cauza programei solicitante și a presiunii pentru rezultate. Ea face însă diferența între stresul asociat efortului și stresul permanent, fără rezultate asupra cărora elevul să aibă control.

„Trebuie să existe stres și presiune în procesul de învățare, dar este foarte important ca acest stres să ducă la un rezultat care poate fi o recompensă pentru copil”, a spus Kallas.

Elevii care întâmpină dificultăți primesc sprijin suplimentar gratuit, inclusiv lecții individuale înainte sau după program. Pentru copiii cu nevoi educaționale speciale există clase cu efective reduse sau forme de predare individuală.

Profesorii nu pot rezolva toate problemele societății

În interviul pentru HotNews, Kallas atrage atenția și asupra numărului tot mai mare de responsabilități transferate către școală. Profesorilor li se cere să se ocupe nu doar de predare, ci și de probleme precum alimentația copiilor, lipsa somnului, folosirea rețelelor sociale, educația financiară sau dezvoltarea abilităților socio-emoționale.

„Știu că, în politica internă, există tendința de a ne concentra doar pe salariile profesorilor, dar acesta nu este indicatorul care îți spune dacă sistemul de educație este puternic sau nu.

Dacă profesorul are autoritate și o autoritate profesională în comunitate, dacă părinții sunt cei care îl respectă și ascultă ce are de spus, dacă au încredere în el în ceea ce privește modul în care predă și abordările pe care le alege, acesta este deja un indicator foarte important pentru un profesor. Dacă nu ești respectat, dacă ești învinovățit pentru tot ceea ce nu funcționează într-o societate, cred că majoritatea tinerilor nu vor alege niciodată această profesie, indiferent cât de mult i-ai plăti.

(…) Dacă ne concentrăm doar pe salariile profesorilor, vom pierde din vedere imaginea de ansamblu a ceea ce se întâmplă, de fapt, în societate”, a declarat ministra.

În privința telefoanelor mobile, Estonia nu are o regulă națională care să stabilească în detaliu modul de utilizare a acestora în timpul orelor. Decizia este lăsată în mare parte la nivelul profesorului și al școlii.

Estonia nu interzice inteligența artificială în școli

Un alt punct important al sistemului estonian este abordarea inteligenței artificiale. În loc să interzică folosirea acesteia, autoritățile au ales să pregătească profesorii și să regândească metodele de predare.

Profesorii participă la programe de formare și lucrează în grupuri în care discută despre modul în care pot integra AI în diferite discipline.

„Nu mai putem preda în același mod în care predam acum cinci ani. Nu putem face asta, pentru că inteligența artificială există”, a afirmat Kristina Kallas.

În viziunea sa, elevii ar putea folosi AI pentru activități de pregătire acasă, iar timpul petrecut la școală să fie folosit mai mult pentru dezbateri, analiză, argumentare și dezvoltarea gândirii critice.

Ce spune ministra despre România

Întrebată de HotNews ce ar trebui să înțeleagă România despre importanța educației, Kallas spune că nu este vorba doar despre banii investiți, ci și despre valoarea pe care societatea o acordă educației.

Ea consideră că educația poate contribui la reducerea efectelor inegalităților socio-economice, chiar dacă nu le poate elimina. În opinia sa, implicarea părinților și statutul pe care profesorii îl au în societate sunt, de asemenea, importante pentru funcționarea sistemului.