La confluența Dunării cu râul Pek, la poalele Munților Carpați și Homolje, se află Veliko Gradište, un orășel care îmbină farmecul natural cu o istorie bogată și o atmosferă de vacanță. Situat la aproximativ 130 de kilometri de Timișoara și 114 kilometri de Belgrad, acesta marchează intrarea în spectaculosul defileu Porțile de Fier.

Orașul impresionează prin străzile largi, spațiile verzi atent îngrijite și terasele cochete, dar mai ales prin apropierea de celebrul Srebrno Jezero – Lacul de Argint, considerat un adevărat refugiu pentru sănătate și relaxare. Înconjurat de păduri de salcâmi și cu ape limpezi filtrate natural, lacul atrage anual turiști în căutare de liniște, sporturi nautice sau pescuit.

Legenda locului spune că numele orașului ar proveni din expresia „veliki grad iste” („un oraș mare cere asta”), rostită de un negustor obligat să aducă zilnic marfă aici. Astăzi, Veliko Gradište păstrează un aer autentic, cu un vechi bazar din perioada otomană, piețe animate și parcuri cu monumente dedicate eroilor din războaiele mondiale. Centrul orașului, Zitni Trg, reunește clădiri administrative, instituții culturale și spații de întâlnire pentru localnici și turiști.

Istoria zonei coboară până în Antichitate, când romanii au construit aici fortăreața Pincum, un punct strategic pe drumul imperial. Se spune că împăratul Hadrian a emis monede speciale în acest loc. De-a lungul secolelor, regiunea a fost un punct de întâlnire pentru numeroase culturi, de la romani și otomani până la popoarele migratoare.

În apropiere, turiștii pot vizita Mănăstirea Nimnik, situată într-o zonă împădurită, încărcată de legende. Lăcașul, ridicat în perioada bătăliei de la Kosovo, este cunoscut pentru povestea unei tinere care și-a pierdut viața refuzând să dezvăluie locația mănăstirii. Conform legendei, mănăstirea și-a primit numele după o fată valahă care, întrebată de turci despre locația mănăstirii și dacă aceasta ascundea tâlhari, a răspuns doar „niscu nimnik”, ceea ce tradus înseamnă „nu știu nimic”. Otomanii au ucis-o imediat. Când părinții ei îndurerați au găsit-o, o aureolă albăstruie strălucea în jurul capului ei. Când i-au pus trupul în căruță, boii au vrut să meargă doar spre mănăstire. Au îngropat-o în curtea bisericii și pe mormântul ei au ridicat o micuță capelă, care astăzi este un locaș de cult despre care se crede că are puteri tămăduitoare. La poalele dealului se află și un izvor cu apă tămăduitoare.

 

Un alt punct de atracție major este cetatea Ram, ridicată în forma actuală în timpul sultanului Baiazid II. Așezată strategic pe malul Dunării, fortăreața a fost martora numeroaselor conflicte dintre imperii și păzește simbolic intrarea în defileul Djerdap. În apropiere se află și situl arheologic Lederata, unde au fost descoperite urme ale unor civilizații vechi.

Lacul de Argint rămâne însă atracția principală: un lac de 14 kilometri lungime, cu plaje variate, infrastructură turistică dezvoltată și numeroase opțiuni de agrement — de la sporturi și plimbări cu barca până la cazare în hoteluri moderne sau vile pe malul apei. Lacul este renumit și pentru pescuit, fiind locul unde a fost capturat un crap de 45 de kilograme, un record impresionant consemnat de Guinness Book.

Cu o combinație rară de natură, istorie și legendă, Veliko Gradište este o destinație căutată de turiștii din vestul României și nu numai, un loc unde Dunărea „strălucește ca argintul”, iar poveștile trecutului prind viață la fiecare pas.

Dajana Stojanović, directorul Organizației Turistice Veliko Gradište, s-a aflat recent la Timișoara alături de o delegație din Serbia pentru a promova deschiderea sezonului turistic ce va avea loc la 1 mai.

„Turiștii români sunt cei mai numeroși străini din unitatea noastră administrativ-teritorială. Ceea ce îi interesează cel mai mult este gastronomia noastră, muzica noastră. Ca noutate, se construiește un port turistic la Veliko Gradište, o să aibă 200 de locuri pentru ambarcațiuni. La Cetatea Ram o să avem o activitate pentru turiști. Va fi un tur tematic cu actori care vor întruchipa personaje din istoria Cetății Ram. În felul acesta, turiștii îl vor cunoaște și pe sultanul Baiazid al II-lea, care a construit cetatea, pe baronul Lopresti, care a apărat cetatea de turci, pe marele filolog Vuk Karadzic, care a fost funcționar vamal. Având în vedere că la doi kilometri de cetate de află și tabăra romană Lederata, turiștii vor vedea și soldați romani, care îi vor ghida prin acest obiectiv turistic. Un tur durează 45 de minute”, ne-a declarat Dajana Stojanović, directorul Organizației Turistice Veliko Gradište.

Aceasta a mai precizat că autoritățile sârbe doresc prelungirea sezonului, astfel ca Veliko Gradište și Lacul de Argint să nu mai fie doar destinații de vară pentru turiști. Pe hârtie, există un proiect realizat cu sprijinul Ministerului Turismului din Serbia pentru construirea unui bazin acoperit, însă trebuie găsită finanțare.

Prețurile la cazare în stațiunea Lacul de Argint pornesc de la zece euro/camera și pot ajunge la 50-60 euro/apartament pe noapte.

În sezonul estival vor fi organizate diverse manifestări cultural-artistice. La cele mai importante este așteptată participarea a sute de români.

„În perioada 26-27 aprilie va avea loc Festivalul Florilor și a Mierii, iar în 29-30 aprilie o să fie organizat Festivalul Srebrno Jezero de către o asociație de studenți. Vor sosi mii de de tineri la Lacul de Argint, dar nu există o limită de vârstă. Vom avea concerte în aer liber, iar dacă vremea nu va permite se vor ține într-o discotecă. În perioada 1-3 iulie vom organiza un concurs pentru violoniști, iar în 17-18 iulie va fi Concursul de ciorbe de pește, ajuns la ediția cu numărul 60. Este cea mai veche manifestare din Veliko Gradište. Iar în 8 august vom avea Pasuliada, un concurs de gătit fasole, foarte căutat de turiștii români. Am și avut un câștigător al concursului din România”, ne-a mai spus Dajana Stojanović, directorul Organizației Turistice Veliko Gradište.

La Veliko Gradište se poate ajunge cu bacul peste fluviu de la Banatska Palanka. Dacă ocoliți, puteți merge doar pe șosea pe drumul spre Smederevo, unde este un pod peste Dunăre,

Se poate ieşi din ţară fie pe la Vama Stamora Moraviţa – Vârşeţ, iar apoi spre Bela Crkva sau Smederevo, fie pe la vama de la Naidăş, județul Caraș-Severin.

Programul pentru bac îl găsiți AICI.