După ani în care a fost asociat cu fenomenul supraturismului, administrația locală din orașul croat a adoptat o serie de măsuri menite să reducă aglomerația și să protejeze patrimoniul istoric al orașului, potrivit The Telegraph.

Autoritățile au început să limiteze numărul navelor de croazieră care pot acosta zilnic în port, să controleze accesul autocarelor turistice și să reducă spațiile ocupate de terase și comerțul stradal din centrul vechi. Măsurile vin după ce orașul a ajuns să fie unul dintre cele mai aglomerate puncte turistice din Europa, iar numărul vizitatorilor îl depășea cu mult pe cel al rezidenților.

Un moment decisiv a avut loc în 2016, când UNESCO a avertizat că statutul de patrimoniu mondial al orașului ar putea fi pus în pericol dacă nu sunt luate măsuri pentru reducerea presiunii turistice. La acea vreme, raportul dintre turiști și localnici în centrul istoric ajunsese la 27 la 1.

De la preluarea mandatului de primar în 2017, Mato Franković a promovat o strategie bazată pe limitarea fluxurilor turistice și pe recuperarea spațiului urban pentru locuitori. Una dintre cele mai importante măsuri a fost reducerea numărului de nave de croazieră care pot sosi într-o singură zi. Dacă în trecut până la opt vase acostau simultan, în prezent sunt permise maximum două, iar acestea trebuie să rămână în port cel puțin opt ore pentru a evita valurile bruște de turiști.

Administrația locală a introdus și reguli stricte pentru transportul organizat. Autocarele turistice trebuie programate în avans, iar accesul în anumite zone este atent monitorizat. În paralel, autoritățile au redus semnificativ numărul meselor și scaunelor amplasate pe domeniul public și au eliminat majoritatea standurilor de suveniruri care ocupau străzile înguste ale centrului istoric.

Primarul susține că filosofia care stă la baza acestor măsuri este simplă: un oraș nu poate supraviețui doar pentru turiști. Potrivit administrației locale, protejarea comunității și păstrarea unei populații stabile reprezintă condiții esențiale pentru viitorul Dubrovnikului.

În acest context, au fost adoptate și măsuri care vizează închirierile turistice pe termen scurt, considerate de mulți specialiști una dintre principalele cauze ale creșterii prețurilor la locuințe și ale depopulării centrelor istorice. Autoritățile încearcă astfel să încurajeze menținerea locuitorilor permanenți în oraș și să limiteze transformarea acestuia într-o destinație exclusiv turistică.

Deși reprezentanții administrației afirmă că rezultatele încep să fie vizibile și că orașul își recapătă treptat echilibrul, mulți localnici consideră că presiunea turistică rămâne ridicată, mai ales în sezonul de vârf. Cu toate acestea, modelul adoptat de Dubrovnik este urmărit cu interes de alte destinații europene care se confruntă cu probleme similare și caută soluții pentru a împăca dezvoltarea turismului cu nevoile comunităților locale.