Șantierul Traseului Revoluției, proiectul prin care sunt realizate intervenții urbanistice specifice în nouă puncte cheie ale Revoluției din 1989, trebuia să fie închis la începutul lunii mai. În unele puncte a fost finalizată montarea plăcilor turcoaz și a băncilor, dar altele încă sunt împrejmuite de garduri.

Pentru că anumite elemente s-au și degradat între timp, iar în locul pietrei albe perimetrale încă nu au fost montate bordurile de bronz prevăzute în proiect, primăria a avut și o ședință cu constructorul. Pe scurt, reprezentanții primăriei au cerut grăbirea lucrărilor.

„Am avut ședință cu constructorul și așteptăm să vină piatra nouă și bronzul. A fost comandată de către constructor piatra care să o înlocuiască pe cea crăpată. Sunt câteva elemente de proiectare care vor trebui ajustate prin dispoziții și câteva soluții constructive care vor trebui adaptate.

Aștept constructorul să grăbească un pic ritmul de livrare și de punere în operă a restului de lucrări”, a declarat pentru Tion viceprimarul Ruben Lațcău,

Clauză de forță majoră, activată din cauza războiului din Iran

Lucrările aveau termen de finalizare data de 2 mai. Acesta nu a fost respectat, dar, potrivit viceprimarului, există, cel puțin parțial, și justificări obiective. Pentru întârzierile care puteau fi prevăzute, însă, dacă va fi cazul, primăria va cere penalități.

„Aici sunt mai mulți factori. De exemplu, legat de livrarea mărfii din zona Iranului. Piatra este adusă din Iran. Din păcate, aici intervine forța majoră, pentru că nimeni nu a prevăzut războiul și nimeni nu a prevăzut că vreme de două-trei luni de zile marfa va fi blocată în camioane, la granița cu Turcia.

Dar, cu siguranță, dincolo de acești timpi care, prin lege, sunt acordați și unde noi nu mai avem puterea să intervenim, dacă lucrările vor trena, ca și în alte spețe, vom aplica penalități. Noi nu ne-am ferit niciodată, în acești șase ani, să aplicăm penalități și chiar să emitem certificate negative pentru constructorii neserioși”, ne-a mai spus Ruben Lațcău.

Vă amintim, cele nouă „opriri” ale traseului sunt în: Piața Maria – Str. Gheorghe Doja / Timotei Cipariu; Podul Traian–Maria – Splaiul Tudor Vladimirescu; Piața Victoriei – Zona Operei și Piața Iancu Huniade; Piața Libertății; Piața Sf. Gheorghe; Prefectura – Bulevardul Revoluției din 1989; Băile Neptun – Splaiul Nistrului; Cimitirul Eroilor – Bulevardul Sever Bocu nr. 1; Zona Martirilor – Str. Mareșal Constantin Prezan.

La fiecare punct sunt prevăzute intervenții „discrete” de design urban: plăci din granit turcoaz, benzi din bronz cu texte explicative și mărturii personale ale participanților la Revoluție. Lucrările sunt completate de o platformă digitală, accesibilă prin coduri QR chiar de la punctele de oprire ale traseului. Platforma, potrivit viceprimarului, este gata de doi ani, dar probabil va fi nevoie de o nouă actualizare, odată cu finalizarea lucrărilor.

Vă amintim, proiectul tehnic al investiției a fost făcut de firma Q-GROUP PROIECT SRL, în baza unui contract de aproape 800.000 de lei, cu TVA, semnat în prima parte a anului 2022. Documentația a fost aprobată de consilierii locali în august 2023, când a și fost aleasă soluția dreptunghiurilor de granit turcoaz, înconjurate de benzi din bronz. Proiectul a fost inclus pe lista finanțărilor prin PNRR încă din 2021, iar în octombrie 2022 a fost semnat și contractul de finanțare.

Contractul pentru execuția lucrărilor a fost semnat în ianuarie 2025, pentru 7,7 milioane de lei, cu TVA, cu firma THEDA MAR DESIGN SRL. Ordinul de începere a fost emis în primăvară, iar primele lucrări s-au desfășurat în august. Teoretic, acestea ar fi trebuit finalizate în termen de 11 luni de la emiterea ordinului de începere, adică până pe 2 mai.

În februarie, mai mulți timișoreni, printre care și revoluționarul Corneliu Vaida, se plângeau că traseul Revoluției a fost „rănit înainte de a se naște”, pentru că în mai multe locuri au apărut ciobituri și pietre sparte.