Particulele au fost detectate cu ajutorul instrumentului PIXL, aflat la bordul roverului care explorează craterul Jezero din emisfera nordică a planetei Marte din 2021. Cercetătorii au identificat și o categorie de particule fine cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri.

De ce poate fi periculos praful marțian

Particulele foarte mici ar putea pătrunde adânc în sistemul respirator al astronauților și, eventual, ar putea ajunge în sânge, cu posibile efecte asupra organelor. Riscurile sunt legate și de compoziția prafului, care conține siliciu, compuși ai fierului și perclorați, substanțe care pot fi nocive în anumite concentrații.

„O dimensiune mai mică a particulelor nu face neapărat praful mai periculos, însă particulele mai mici au un potențial mai mare de a pătrunde mai adânc în corpul uman și sunt mai greu de eliminat din organism”, a declarat Scott VanBommel, cercetător în științe planetare la Universitatea Washington din St. Louis și autor principal al studiului publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Praful reprezintă o provocare și pentru echipamentele folosite în misiunile spațiale. Pentru a studia efectele sale, Perseverance transportă mostre din materiale care ar putea fi utilizate la fabricarea costumelor spațiale, inclusiv fibra sintetică Vectran și Teflonul.

Până acum, cercetătorii au observat că cele două materiale rețin particulele în mod diferit. Vectranul a acumulat mai ales particule mai mari, în timp ce pe mostra de Teflon s-a depus mai puțin praf, dar cu granulație mai fină. Specialiștii nu au însă dovezi că praful ar fi deteriorat aceste materiale.

NASA pregătește viitoarele misiuni cu echipaj uman

NASA intenționează să trimită astronauți pe Marte cel mai devreme în anii 2030. Datele obținute de rover ar putea contribui la alegerea materialelor pentru costume și habitate, precum și la dezvoltarea unor metode eficiente de îndepărtare a particulelor foarte mici.

Printre soluțiile analizate se numără sistemele de tip „suitport”, care permit conectarea costumelor spațiale la exteriorul habitatelor, și ecluzele cu două compartimente, menite să limiteze pătrunderea prafului în zonele de locuit.

Cercetătorii compară riscurile cu cele întâlnite în misiunile Apollo, când praful lunar a afectat materialele costumelor spațiale, garniturile și vizierele. Praful de pe Marte are însă alte caracteristici, fiind influențat de vânturi și de furtuni, iar particulele sale sunt modelate și fragmentate în timp.

Studiul nu indică faptul că Marte ar fi prea periculoasă pentru explorarea umană, ci subliniază necesitatea de a lua în calcul praful încă din etapa de proiectare a viitoarelor misiuni.

Perseverance are ca obiectiv principal căutarea unor posibile urme ale vieții microbiene din trecutul planetei, dar este folosit și pentru cercetări care pot contribui la pregătirea viitoarelor expediții cu echipaj uman.