Conform scrisorii, Universitățile membre ale Consorțiului Universitaria – Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea de Vest din Timișoara – constată cu profundă îngrijorare că politicile publice privind învățământul românesc, în general și cele privind învățământul superior, în special, promovate de guvernele care s-au succedat începând cu anul 2008 au creat deficite și riscuri economice majore și au adus sistemul de învățământ superior în pragul colapsului.

„Tragem un ferm semnal de alarmă privind situația gravă de fond, accentuată de ultimele măsuri ale Guvernului României privind salarizarea unitară și semnalăm următoarele: S-a ajuns la o subfinanțare gravă a educației și cercetării în România.

Nu numai că nu s-a respectat prevederea legală privind alocarea a 6% din PIB pentru educație, dar procentul este mult mai mic decât această valoare; cheltuielile pentru educație au ajuns, în anul 2015, la îngrijorătoarea valoare de 3,7% din PIB (în anul 2013 nivelul a fost și mai redus, 2,5%, iar în anul 2014 a fost 3,2%). România se află, de foarte mulți ani, în topul țărilor UE care alocă cea mai mică cotă din PIB pentru finanțarea învâțământului, fapt ce constituie un atentat la securitatea şi interesul naţional pe termen mediu și lung”, se arată în documentul semnat de Pirtea.

Deși numărul de studenți a scăzut foarte mult, în special din motive demografice, fiind astfel reduse structural veniturile universităților, Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice (MENCS), în loc să crească finanțarea pe student echivalent, a scăzut-o constant și consistent punând astfel o presiune și mai mare pe bugetele universităților, mai transmit reprezentanții Consorțiului Universitaria. Conform datelor Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, din 2008 până în 2015, finanțarea pe student a scăzut de la 3169, la 2490 lei, iar pentru 2016, conform alocației preliminare, este prevăzută o altă scădere cu 9,16%.

Pe lângă reducerea drastică a finanțării, Guvernul a crescut presiunea pe componenta de cheltuieli prin majorări salariale succesive, neînsoțite de alocarea unor sume suplimentare corespunzătoare. În cazul personalului didactic și didactic auxiliar creșterea a fost de peste 55,4% în perioada 2011-20151. Pentru personalul nedidactic creșterile salariale din perioada 2010-2015 au fost de 27% (15% în 2011 și 12% în 2015). Aceste majorări, în principiu binevenite, nu au fost însoțite însă de majorarea corespunzătoare a transferurilor de la buget, transformând astfel o recompensă într-o iluzie şi chiar povară, mai transmit reprezentanții Consorțiului.

La majorările salariale acordate prin lege s-au adăugat numeroase decizii ale instanțelor de acordare retroactivă a unor drepturi salariale, care au crescut de asemenea cheltuielile universităților. De exemplu, la una dintre universitățile din Consorțiu în perioada 2012-2016 drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești au fost în sumă de 31,2 millioane lei, iar sumele alocate de minister au fost de 25,6 milioane lei, necesitând suplimentarea fondurilor din veniturile extrabugetare ale instituţiei cu 5,6 milioane lei.

„Este incorect să se solicite universităților să suporte acordarea drepturilor salariale retroactive din veniturile proprii, atâta timp cât acestea sunt datorate exclusiv erorilor legislative generate de Guvern sau Parlament. Practic, Guvernul pune universitățile să plătească din fonduri proprii costurile deciziilor politice greșite! Prin scăderea drastică a veniturilor și creșterea impusă a cheltuielilor s-a ajuns ca în universitățile românești, cărora li se cere să performeze în topurile internaționale, cheltuielile cu salariile să fie de peste 93% din total finanțare. Rămân astfel, extrem de puține resurse pentru alte cheltuieli esențiale precum: investițiile în infrastructura didactică și de cercetare, cheltuieli materiale necesare actului educațional, respectiv, cheltuieli privind dezvoltarea instituțională și internaționalizarea”, se mai spune în scrisoare.

Probleme sunt şi în domeniul cercetării. Finanțarea în domeniu a scăzut, de asemenea, România a rămas pe ultimul loc în UE privind cota din PIB alocată cercetării. Astfel, în anul 2014 s-a alocat 0,31% din PIB, în 2015 s-a alocat 0,31% din PIB, în timp ce în anul 2008, ponderea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din sectorul public a fost de 0,40% din PIB.

Consorţiul Universitaria cere retragerea imediată a OUG 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016. Se mai Aducerea imediată a finanțării pe student cel puțin la nivelul celei din 2008 si elaborarea unui calendar de creştere până la nivelul mediu din țările foste comuniste ale UE; Stabilirea cu reprezentanții consorțiului a unui calendar pentru atingerea până în 2020 a unui procent de 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare.