Prezentată în primă audiţie pe scena Operei Naţionale Române din Timişoara, ca operă în concert, capodopera verdiană este dedicată celebrării a 150 de ani de la unificarea Italiei, spectacolul-eveniment desfăşurându-se sub patronajul Consulatului General al Republicii Italia la Timişoara.
Născut la Treviso, Roberto Scandiuzzi a debutat pe scena Teatrului Scala din Milano în „Nunta lui Figaro”, sub bagheta lui Riccardo Mutti. Interpretarea rolului Fiesco din „Simon Boccanegra”, la Opera Regală Covent Garden, sub bagheta lui Sir George Solti, i-a adus faima internaţională. Recunoscut drept unul dintre cei mai importanţi cântăreţi de operă ai prezentului şi adesea comparat cu legendarii başi Ezio Pinza şi Cesare Siepi, maestrul Scandiuzzi este adulat de melomani de pe tot mapamondul, fiind o prezenţă constantă pe cele mai mari scene ale lumii precum Metropolitan din New York, Bastille din Paris, Covent Garden din Londra, operele din Viena, Munchen şi San Francisco.
Partenerul său de scenă în rolul Ezio va fi unul dintre cei mai însemnaţi artişti lirici români, cu o carieră internaţională impresionantă, baritonul George Petean. Născut la Cluj-Napoca, artistul a absolvit cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” şi s-a perfecţionat cu Vicente Sardinero și Giorgio Zancanaro. Debutul său internațional a avut loc în anul 2000, pe scena Operei din Roma, în opera „Boema” de G. Puccini, urmând ca în perioada 2002 – 2010 să devină solist permanent al Operei din Hamburg. A cântat pe scenele operelor din Frankfurt, Viena, Pekin, Bolognia, Paris, la Covent Garden din Londra în rolul Silvio din „Paiațe” de R. Leoncavallo sub bagheta lui Placido Domingo, la Metropolitan din New York, la Opera din Monte Carlo cu rolul titular din „Rigoletto” de G. Verdi, etc.Soliştii Sorina Silvia Munteanu, Like Xing, Remus Alăzăroae şi Octavian Vlaicu întregesc distribuţia spectacolului.
„Va fi un eveniment întrutotul excepţional, cu o semnificaţie deosebită. Maestrul Scandiuzzi este un artist colosal, să dirijez acest concert este o onoare pentru mine, iar prezenţa sa la Timişoara este un privilegiu”, a declarat dirijorul italian David Crescenzi.Adept al mişcării de eliberare naţională cunoscută în istorie sub numele de Risorgimento, Giuseppe Verdi a compus această lucrare, o adevărată capodoperă de tinereţe a sa, ca pe un simbolic manifest pentru idealul de libertate şi unire al Italiei şi pentru o cultură naţională. El a redactat scenariul operei după o piesă germană intitulată „Attila, Regele Hunilor” şi scrisă de Zacharias Werner, apoi i l-a încerdinţat libretistului Solera. Fascinat de personalitatea lui Attila, în care vedea un barbar sângeros, dar generos şi cu un puternic simţ al onoarei, Verdi i-a cerut pictorului Vicenzo Luccardi o schiţă a costumului şi coifului purtat de Attila la întâlnirea sa cu Papa Leon I, zugrăvită de Rafael pe o frescă de la Vatican.
Premiera absolută a operei „Attila” a avut loc la Veneţia, în 17 martie 1846, iar succesul ei l-a încântat pe Giuseppe Verdi, conştient de răsunetul politic al artei sale. Pentru prima audiţie timişoreană a operei „Attila” biletele au un tarif maximal de 30 de lei şi se găsesc la Agenţia Operei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!