Timișoara poate, acum, să devină mult mai ușor un „oraș verde”, susțin reprezentanții Primăriei. Acest lucru este favorizat, acum, de existența unui Plan de Acțiuni pentru Oraș Verde (PAOV), document elaborat și acum și prezentat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Echipa de Orașe Verzi a acesteia a fost și cea care l-a elaborat, în ultimul an, iar prezentarea a avut loc miercuri, la sediul primăriei.

„Noi, în România, suntem obișnuiți să avem foarte multe strategii și acțiuni multisectoriale pe toate domeniile (…), dar de foarte multe ori aceste strategii pe care le avem nu sunt corelate unele cu altele și nu au niște planuri de măsuri coerente și practice. (…) Acest plan de acțiuni pentru oraș verde, de fapt, tocmai asta vrea să facă. Vrea să transforme aceste dorințe și să sintetizeze multele noastre aspirații din diversele strategii pentru un plan concret de acțiuni, într-un plan concret de proiecte care pot fi implementate, care sunt finanțabile, care sunt realizabile”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

Deși „mai ușoară”, nu va fi și rapidă această transformare în oraș verde. Timpul estimat pentru implementarea proiectelor și măsurilor cuprinse este unul mai lung: teoretic 5 – 15 ani, dar majoritatea oricum după un deceniu.

Investiții de 700 de milioane de euro

Reprezentanții BERD-ului, instituție care nu este străină Primăriei Timișoara, laudă colaborările de până acum cu primăria. Aceștia nu exclud, în viitor, chiar finanțarea proiectelor propuse în PAOV.

„BERD-ul, fiind o bancă de dezvoltare, are avantajul că vine nu numai cu finanțare pentru investiții importante pentru oraș, cât și cu asistență tehnică în domenii în care nu există suficientă expertiză în țară. Ca atare, la acest plan de acțiune pentru orașe verzi și-a propus să lucreze cu primăria și partenerii locali în identificarea problemelor de mediu și de locuire, probleme care există în fiecare oraș, dar identificarea problemelor specifice ale orașului Timișoara și găsirea celor mai potrivite soluții, acțiuni, investiții care să rezolve aceste probleme ca atare.

S-au identificat probleme de poluare a aerului, probleme privind anumite situri contaminate sau probleme privind insuficiența spațiilor verzi, acestea fiind unele dintre problemele ridicate de cetățenii orașului și de colaboratori.

Acest plan este a fost unul foarte pragmatic, în care s-au discutat îndeaproape măsurile cele mai potrivite, rezultând în acest moment într-un plan care va include atât investiții, cât și acțiuni directe care pot fi realizate de către primărie, de vreo 700 de milioane de euro”, a declarat și Venera Vlad, director asociat Infrastructură Sustenabilă în cadrul BERD.

Multe dintre aceste proiecte beneficiază sau pot beneficia și de fonduri europene, dar pe viitor, pentru cele mai noi, se poate vorbi și de noi credite de la BERD luate de municipalitate.

„BERD-ul a finanțat elaborarea acestui plan în întregime și a plătit toată partea de consultanță de care am avut nevoie ca să putem să ajungem în acest punct. De asemenea, BERD ne-a mai finanțat de câteva ori în proiectele de mobilitate verde pe care le-am avut. Atât pentru achiziția de tramvaie noi, partea de cofinanțare pe care primăria o pune, cât și pentru crearea de infrastructură.

Avem, de asemenea, un pre-acord semnat pentru construcția unui nou pod în Timișoara și intenția noastră este ca această legătură pe care o aveam cu cei de la BERD să continue în anii următori și să putem să accesăm de fapt finanțări care ne creează nouă premisele de dezvoltare pe termen lung”, a completat viceprimarul.

Proiecte deja în execuție și proiecte care pot acum prinde viață

Viceprimarul Ruben Lațcău a vorbit și despre proiectele pe care primăria le-a demarat, într-un fel sau altul deja. De exemplu, memorandumul încheiat recent cu o companie de energie prin care orașul Timișoara va fi primul oraș din România care va investiga posibilitatea de a avea încălzire prin energia solului de la mare adâncime, primele foraje propriu-zise fiind pregătite pentru anul viitor.

La fel, viceprimarul a amintit că „finalizăm inelul IV de trafic”, aici fiind incluse în mod special Solventul – pasajul și podul. Mai sunt proiecte și despre care doar s-a vorbit până acum și pentru care încă nu există niciun fel de documentație. De exemplu, o zonă „verde-albastră” în est, aici fiind mai avansată doar partea care ține de Pădurea Verde, care urmează să fie transformată în pădure-parc.

„Vrem să o avem zonă metropolitană verde-albastră în partea de est a orașului Timișoara: sistemul de spații verzi, păduri și lucii de apă, care leagă pădurea verde, acumularea Dumbrăvița, Behela, zona de pădure dintre Timișoara și Ghiroda de canale de desecare până în Lunca Timișului. (…) Cred că acest sistem funcțional, inclusiv fosta pescărie de la Ghiroda, poate să devină «natură colectivă», verde-albastră, la nivel metropolitan, care să aibă nu doar spațiu verde, doar spații de recreație sau de divertisment, ci care să asigure și culoare verde de mobilitate”, a mai declarat viceprimarul Ruben Lațcău.

În total, în PAOV sunt incluse 34 de acțiuni (17 investiții, șapte politici publice și 10 acțiuni mixte) pe termen scurt, adică maximum cinci ani. Acestea ar duce la o reducere cu 240.000 de tone a emisiilor de CO₂.

Altfel, planul indică, de asemenea, și acțiunile necesare pe termen lung (până la 15 ani). Acestea sunt împărțite în șase domenii: Transport (333 de milioane de euro), Energie (166 de milioane de euro), Clădiri (130 de milioane de euro), Apă (78 de milioane de euro), Deșeuri (54 de milioane de euro), Utilizarea terenurilor (16 milioane de euro) și Industrie (3 milioane de euro).

Câteva dintre cele mai costisitoare acțiuni propriu-zise ar fi: crearea unor coridoare coerente de transport public (178 de milioane de euro), Modernizarea inelului 4 și rezolvarea conflictelor cu drumurile radiale (80 de milioane de euro), Reabilitarea și modernizarea rețelei de termoficare (80 de milioane de euro).

Planul întreg poate fi consultat AICI.