Specialişti din diferite domenii au venit la Timişoara pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă regiunea Balcanilor în această perioadă. Conferința internațională „Security challenges in the Balkans”, organizată de Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu asociația New Strategy Center, a adus la Timişoara diplomaţi de primă mână, în frunte cu Teodor Meleşcanu, ministrul de Externe al României, şi ambasadorul Simona Miculescu, reprezentant al secretarului general al Naţiunilor Unite.

Temele discutate s-au referit la problemele care afectează această regiune în prezent, dar şi la dificultăţile pe care ţările din zonă le vor întâmpina în următorii ani, România fiind un punct central în discuţiile diplomatice balcanice.

„Asistăm la un eveniment în premieră pentru zona de vest a Ţării. Universitatea de Vest Timişoara a înţeles că pe lângă cele două dimensiuni pe care orice universitate le are, acelea de a face educaţie de calitate şi cercetare în excelenţă, noi trebuie să avem şi o altă dimensiune, cea a implicării sociale, o funcţie care este atentă la problemele societăţii şi încearcă să aducă la Timişoara specialişti pentru a discuta aceste probleme, pentru a găsi soluţii la acestea şi a le disemina spre societate. Acest eveniment este în acest ciclu al preocupărilor noastre. Problemele provocărilor de securitate din Balcani sunt extrem de actuale, într-o zonă cross-border din care facem parte, o rută a migraţie, probleme de securitate energetică, de siguranţă alimentară sau cyber-security, toate acestea sunt abordate în cadrul acestei conferinţe”, a declarat Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest Timişoara.

Unul dintre principalii oaspeţi prezenţi la eveniment este ministrul de Externe al României, Teodor Meleşcanu. Alături de problemele exclusiv legate de zona Balcanilor, ministrul a vorbit şi despre posibilitatea intrării României în grupul de la Vişegrad, unul care reuneşte, de mai mulţi ani, mare parte din ţările fost comuniste intrate în UE: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria. În ultima perioadă s-a discutat destul de mult despre o posibilă aderare a României la acest grup, unul considerat eurosceptic. Ministrul Meleşcanu consideră că aceasta nu va avea loc.

„Desigur noi purtăm discuţii cu membri acestui grup, dar România nu şi-a făcut un scop în sine de a adera la acesta. Chiar astăzi după-masă (n.r. marţi) voi pleca la Budapesta unde sunt discuţii între ţările membre şi cele din Balcanii de vest şi cu alte ţări invitate cum ar fi Bulgaria şi România. Din punctul meu de vedere, problema aderării nu cred că se pune, vă spun foarte cinstit”, a declarat Meleşcanu.

Chiar şi în aceste condiţii, România ocupă un rol extrem de important în Baclani, insistă Teodor Meleşcanu, iar o Europă fără ţările din această parte a lunii nu este una „înreagă”.

„România are un loc special în Balcani, nu suntem o ţară balcanică propriu-zisă, dar evoluţiile din Balcani au impact direct asupra României şi asupra Uniunii Europene. Din punctul meu de vedere nu văd o Europă întreagă fără ca ţările balcanice să nu facă parte din ea. Sunt câteva lucururi ce trebuie să fie făcute. UE e cel mai mare finanţator al ţărilor din Balcani. În al doilea rand e nevoie de o decize legată de extinderea UE. De asemenea, este necesar un efort al ţărilor din Balcani de a se reconcilia din punct de vedere etnic. Multiculturalitatea este, de fapt, o bogăţie pentru toate ţările şi nu un motiv de competiţie şi de creare de situaţii grave”, a mai declarat Meleşcanu.

Problema migraţiei este una care afectează toată zona, subliniază ministrul de Externe.

„Există o problemă ce ţine de situaţia actuală în care ne aflăm acum. Şi UE şi aceste ţări sunt confuntate cu problemele migraţiei, cu terorismul şi cu cea a dezvoltării economice. Avem nevoie de o decizie clară a Uniunii Europene. Avem două ţări care au început negocierile pentru aderare, Serbia şi Muntenegru. Trebuie să găsim soluţii şi pentru Bosnia şi Herţegovina de a se lansa procesul de preaderare. La fel e valabil şi pentru fosta republică iugoslavă a Macedoniei. Un rol cheie în acest proces în perioada următoare e un dialog între Beograd şi Priştina”, a încheiat Meleşcanu.