O analiză realizată de clubulcopiilor.ro, pe baza datelor Eurostat și INS arată că, în prezent, doar 26% dintre femeile românce cu vârste între 25 și 34 de ani au studii universitare. Este cel mai scăzut procent din Uniunea Europeană, media europeană fiind aproape dublă, situându-se în jurul valorii de 50%.

Prin comparație, țări precum Irlanda (70%) sau Suedia (63%) conduc detașat clasamentul. Chiar și state cu profil economic apropiat depășesc România: Cehia (41%), Ungaria (39%) sau Bulgaria (49%).

Privită în perspectivă, evoluția este însă remarcabilă. Pentru femeile care astăzi au între 55 și 64 de ani, rata studiilor superioare era de doar 11,9% – cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.

Două generații mai târziu, în grupa 35–44 de ani, procentul a ajuns la 30%. Creșterea de aproximativ 151% plasează România pe locul al doilea în UE în ceea ce privește ritmul recuperării, după Malta. Spre deosebire de această dinamică accelerată, state precum Germania sau Franța au înregistrat creșteri mult mai moderate.

Semnalul de alarmă apare însă la cea mai tânără grupă de vârstă analizată. În loc să continue apropierea de media europeană, România stagnează: doar 26,3% dintre femeile între 25 și 34 de ani au studii universitare.

Comparația cu Italia este relevantă. Ambele țări au pornit de la niveluri scăzute și au evoluat similar până la generația 35–44 de ani. Ulterior însă, Italia a continuat să crească până la 38,5%, în timp ce România a rămas blocată în jurul valorii de 26%.

Astfel, dacă în generația anterioară România ajunsese la circa 62% din media UE, în cazul tinerelor acest raport a scăzut la aproximativ 52%.

Femeile, mai educate decât bărbații

În ciuda nivelului general scăzut, un aspect rămâne constant: femeile din România sunt mai educate decât bărbații, în toate grupele de vârstă. În rândul populației active (25–64 de ani), 21% dintre femei au studii universitare, față de 17% dintre bărbați. Diferența este și mai mare în grupa 35–44 de ani, unde decalajul ajunge la opt puncte procentuale.

Această tendință se aliniază unui fenomen mai larg, observat la nivel european și global, unde femeile depășesc constant bărbații în accesul la învățământul superior.

Distribuția educației în România este profund inegală. București conduce detașat, cu 39% dintre femei având studii universitare – un nivel apropiat de cel din multe state vest-europene. Urmează Ilfov (29,3%), Cluj (28,2%) și Timiș (24,6%), zone puternic urbanizate. La polul opus se află județe precum Vaslui, Călărași sau Teleorman, unde procentele coboară sub 10%.

Diferențele reflectă concentrarea universităților și a oportunităților economice în marile centre urbane, dar și migrația tinerilor. Datele indică o corelație puternică între educație și venituri. Județele cu un procent mai mare de femei cu studii universitare tind să aibă și salarii mai ridicate.

La nivelul Uniunii Europene, absolvenții de studii superioare câștigă, în medie, cu 38% mai mult decât cei cu studii medii și cu 68% mai mult decât persoanele fără liceu, potrivit Eurostat. În România, diferențele sunt și mai pronunțate. Educația femeilor are efecte care depășesc sfera individuală. Studiile arată că nivelul de educație al mamelor influențează direct performanțele școlare ale copiilor și șansele acestora de a continua studiile.

În același timp, economiile moderne se bazează pe capitalul uman. Țările cu niveluri ridicate de educație tind să fie mai productive, mai inovatoare și mai prospere.

România a reușit, într-un timp relativ scurt, să recupereze o parte semnificativă din decalajele istorice în educația femeilor. Cu toate acestea, stagnarea celei mai tinere generații ridică semne serioase de întrebare.

În lipsa unor politici care să încurajeze accesul și finalizarea studiilor universitare, există riscul ca acest progres să încetinească sau chiar să se inverseze, cu efecte pe termen lung asupra dezvoltării economice și sociale.