Psihologii clinicieni atrag atenția că această presiune este alimentată de comparația socială, de idealurile promovate public și de așteptarea nerealistă că, odată cu schimbarea anului, ar trebui să fim automat mai disciplinați, mai fericiți și mai realizați.

Aurelia Marcoane, psiholog clinician și psihoterapeut integrative, a declarat pentru Tion că listele de rezoluții sunt, aparent, un instrument de organizare. În realitate, multe dintre ele funcționează ca un contract rigid cu sinele, bazat pe perfecționism și frică de eșec.

Studiile publicate în „Journal of Clinical Psychology” arată că majoritatea rezoluțiilor sunt abandonate în primele luni ale anului, tocmai pentru că sunt formulate global, nerealist și sub presiune externă.

„Aud frecvent în cabinet formulări precum: «În 2026 trebuie să reușesc să slăbesc, să câștig mai mult, să nu mai greșesc în relații, să fiu mai calm». Cuvântul trebuie este un indicator clar al autoexigenței excesive. Psihic, acest tip de presiune activează anxietatea anticipatorie și duce la blocaj sau amânare”, ne-a spus Aurelia Marcoane, psiholog clinician și psihoterapeut integrative.

Din punct de vedere clinic, este vorba despre gândire de tip totul sau nimic și despre obiective care nu sunt conectate la resursele reale ale persoanei. Când standardele sunt prea ridicate, creierul intră într-un mod de evitare, iar comportamentele de autosabotaj — procrastinare, abandon, auto-critică — devin mecanisme de protecție, nu de eșec.

Potrivit acesteia, Revelionul vine cu un mesaj implicit: trebuie să fii bine, să te bucuri, să sărbătorești. În psihologie, acest fenomen este cunoscut ca toxic positivity — invalidarea emoțiilor negative prin impunerea artificială a optimismului.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că simptomele de anxietate și depresie cresc în perioadele simbolice, iar specialiștii confirmă că presiunea de a afișa fericire poate agrava starea psihică.

„Mulți oameni îmi spun: «Nu am voie să fiu trist de Revelion» sau «Ar trebui să fiu recunoscător, dar nu simt nimic». Suprimarea emoțiilor reale nu le elimină, ci le mută în corp — sub formă de insomnie, iritabilitate, epuizare sau atacuri de panică”, a mai afirmat Aurelia Marcoane, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.

Conform acesteia, din perspectivă psihiatrică, evitarea emoțională este asociată cu activarea cronică a sistemului de stres și cu dificultăți în reglarea emoțională, ceea ce crește vulnerabilitatea la tulburări de dispoziție.

Finalul de an declanșează, pentru mulți, un proces de autoevaluare severă. În psihologie, acest fenomen este corelat cu compararea socială ascendentă — ne raportăm la cei care par mai realizați și ne invalidăm propriul parcurs.

„Bilanțul pe care îl facem la final de an este adesea construit pe lipsuri: ce nu am reușit, ce am ratat, unde am greșit. Această auto-critică constantă este un factor de menținere pentru depresie și anxietate și scade semnificativ stima de sine”, a precizat Aurelia Marcoane, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.

Cercetările arată că auto-critica severă este asociată cu recurența episoadelor depresive. Din acest motiv, abordările terapeutice moderne pun accent pe compasiunea față de sine, flexibilitatea cognitivă și redefinirea succesului în termeni personali, nu sociali.

În loc să trateze Revelionul ca pe un restart forțat, psihologii recomandă o abordare mai realistă: obiective mici, emoții validate și o evaluare blândă a propriei vieți.

„Schimbarea reală nu începe cu presiune și promisiuni grandioase, ci cu înțelegerea limitelor și resurselor personale. Un nou început sănătos nu cere perfecțiune, ci continuitate și grijă față de sine”, a mai adăugat Aurelia Marcoane, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ.