Acțiuni similare vor avea loc în București, Arad, Pitești și Cluj-Napoca, iar organizatorii spun că și alte orașe urmează să se alăture.

Prin acest demers, organizațiile civice solicită o reformă a sistemului de pensii speciale, bazată pe principiul contributivității. Ele atrag atenția că proiectul propus de Guvern reduce anumite beneficii ale magistraților, însă nu elimină diferențele majore, pensiile acestora ar urma să rămână printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

„În timp ce privilegiile rămân protejate, restul cetățenilor sunt nevoiți să suporte măsurile anticriză: creșterea taxelor, tăieri de venituri pentru pensionarii obișnuiți, impozitare suplimentară pentru mamele în concediu de creștere copil și burse reduse pentru studenți. 10 sau 15 ani de tranziție este enorm și ne arată că «reforma» Guvernului e doar o cosmetizare a pensiilor.

Soluția cea mai corectă pe care o propunem este introducerea în calculul pensiei a unui principiu simplu și corect: fiecare primește după cât a contribuit”, transmit organizatorii protestului.

Negocieri tensionate privind pensiile magistraților

Dezbaterea privind pensiile speciale ale magistraților este în plină desfășurare la nivel politic. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat marți că liderii coaliției au decis menținerea procentului de 70% din ultimul salariu net pentru stabilirea acestor pensii, nivel identic cu cel din legea respinsă recent de Curtea Constituțională, față de 80% cât este în prezent. Proiectul urmează să fie trimis Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizare.

Tot Kelemen Hunor a declarat că perioada de tranziție ar putea fi negociată: „La perioada de tranziţie, sigur, aici, eu pot să vă spun ce am propus şi ieri şi săptămâna trecută, eu aş accepta prelungirea perioadei de tranziţie de la 10 la 15 ani, dacă şi colegii mei vor fi de acord”.

Reprezentanții CSM au susținut anterior că reducerea cuantumului pensiei „este în mod evident contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale”, invocând obligația statului de a garanta magistraților venituri apropiate de cele din perioada de activitate. CCR a respins proiectul de lege pe formă, argumentând că Guvernul nu a respectat perioada de 30 de zile necesară pentru avizul CSM.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan declara săptămâna trecută că nu s-a ajuns la nicio soluție în discuțiile de la Cotroceni privind noua lege, afirmând că părțile nici măcar „nu s-au apropiat de o variantă” comună.

El a atras atenția asupra discrepanței majore dintre pensia medie a unui cetățean obișnuit, de 500–600 de euro, și cea a magistraților, situată în jurul valorii de 5.000 de euro. Premierul a avertizat că, odată cu scăderea populației active, menținerea sistemului actual riscă să „amaneteze viitorul României”.

Miercuri, șeful Guvernului a detaliat încă o modificare importantă a proiectului, și anume că creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani nu se va face în 10 ani, ci în 15 ani. În rest, structura esențială a legii rămâne aceeași, inclusiv plafonarea la maximum 70% din ultimul salariu net.

„Proiectul de lege este gata, el e pe circuitul de avizare, urmează să fie propus în transparență și să fie comunicat în aceste zile CSM în vederea avizării. Față de proiectul care a fost promovat în Parlament data trecută, există o singură modificare substanțială, în urma întâlnirii pe care am avut-o cu reprezentanții magistraților.

Față de propunerea inițială se prevede un termen de tranziție între actuala prevedere legată de vârsta de pensionare și noua prevedere, deci creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani să se facă nu în 10 ani, cum era în primul proiect, ci în 15 ani”, a declarat premierul miercuri pentru ȘtirileProTv.ro.