La nivel național, 1.180 de profesori, inspectori și consilieri școlari au participat la cursuri de două zile susținute de experți SRI. Proiectul s-a derulat între iunie 2024 și iunie 2026 și a avut o valoare de aproape un milion de euro, cea mai mare parte a finanțării provenind din fonduri europene, se arată în investigația realizată de publicația Snoop.

13 școli din Timiș, pe lista proiectului

Potrivit datelor obținute de Snoop de la Inspectoratul Școlar Județean Timiș, cadre didactice din următoarele unități de învățământ au fost implicate în proiect:

• Colegiul Național „C. D. Loga” Timișoara
• Liceul Tehnologic „Ion I. C. Brătianu” Timișoara
• Colegiul Național Bănățean Timișoara
• Liceul Tehnologic Energetic „Regele Ferdinand I” Timișoara
• Colegiul Economic „Francesco Saverio Nitti” Timișoara
• Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” Timișoara
• Liceul Teoretic „Iulia Hașdeu” Lugoj
• Liceul Tehnologic „Cristofor Nako” Sânnicolau Mare
• Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu” Timișoara
• Liceul Tehnologic „Valeriu Braniște” Lugoj
• Liceul Tehnologic Transporturi Auto Timișoara
• Colegiul Național „Ana Aslan” Timișoara
• Colegiul Tehnic „Henri Coandă” Timișoara

Snoop a discutat cu 23 de profesori, directori și consilieri școlari care au participat la cursurile Previsio. Niciunul dintre aceștia nu a avut, în școala sa, un caz de elev despre care să spună că a fost radicalizat.

Ce au învățat profesorii să observe la elevi

Potrivit investigației, cursurile s-au concentrat pe identificarea unor posibili indicatori ai radicalizării. Profesorii intervievați au spus că au devenit mai atenți la elevii izolați, schimbările bruște de comportament, anumite simboluri, mesaje afișate online sau modificări ale stilului vestimentar.

Snoop subliniază însă că astfel de comportamente nu reprezintă, în sine, dovezi ale radicalizării.

O directoare de colegiu din Brașov a explicat pentru publicație că aceste elemente pot fi doar semnale care necesită o discuție cu elevul.

„Sunt mai atentă la elevii care tind să se izoleze, la schimbările bruște de comportament, la anumite simboluri (tatuaje, n.r.) sau mesaje pe care le afișează, la modificări ale stilului vestimentar. Nu reprezintă o dovadă a radicalizării, însă ele pot constitui semnale care necesită dialog”, a declarat aceasta pentru Snoop.

Un alt director, din Botoșani, a povestit că a ajuns să fie mai atent inclusiv la un elev originar din Arabia Saudită, deși acesta nu avea probleme de comportament.

„Aveam un elev din Arabia Saudită, îmi amintesc că îl priveam cu mai multă atenție. Un copil de altfel fără nicio problemă. (…) Sunt mai atent și la copiii introvertiți”, a declarat directorul pentru Snoop.

Investigația prezintă și cazul unei profesoare de istorie din Ploiești, care a povestit despre un elev olimpic, pașnic și apreciat de colegi, dar care afișa simboluri asociate extremismului. Profesoara spune că a discutat cazul cu experții SRI care au susținut cursul.

„Am avut un elev, nici el nu știa exact dacă era neonazist, satanist. A mai venit cu o svastică, avea niște inele și un pandantiv mai dubios, a mai intrat în cimitirul evreiesc. Un băiat olimpic, pașnic, agreat în clasă. Le-am spus domnilor de la SRI cu care am făcut cursul despre caz, au spus că-l știu”, a declarat profesoara pentru Snoop.

În suportul de curs Previsio, printre categoriile considerate vulnerabile la radicalizare sunt incluși tinerii, minoritățile etnice și religioase, persoanele care au trecut prin traume, sărăcie sau șomaj, imigranții și persoanele cu probleme de sănătate mintală.

La capitolul privind factorii culturali este menționată în mod distinct populația musulmană din Europa, în special tinerii din generațiile a doua și a treia. În același timp, materialul precizează că asocierea islamului cu promovarea violenței este un mit.

Cine trebuie anunțat dacă un profesor observă un posibil caz

O problemă identificată de Snoop este și modul diferit în care unele inspectorate au înțeles rolul profesorilor după aceste cursuri.

În răspunsurile transmise publicației, unele inspectorate au vorbit despre „colaborarea rapidă între școli, poliție și structurile de securitate”, iar ISJ Harghita a menționat chiar „raportare către instituțiile partenere: SRI, MAI, Ministerul Educației”.

SRI a transmis însă pentru Snoop că profesorii ar trebui să apeleze la consilierii școlari, reprezentanții DGASPC și poliție. Serviciul nu a indicat că profesorii ar trebui să îl contacteze direct în astfel de situații.

Mai multe inspectorate din țară nu au oferit însă informații despre ce au învățat cadrele didactice trimise la cursuri și au direcționat întrebările către SRI. Printre acestea se numără inspectoratele din Cluj, Galați, Gorj, Neamț și Teleorman.

Accent pe terorismul islamist

Potrivit Snoop, suportul de curs a pus un accent mai mare pe terorismul islamist și pe grupări precum Al-Qaeda și Daesh decât pe alte forme de extremism. Au fost prezentate și cazuri de minori români care urmăreau online conținut al unor grupări islamiste sau discursuri extremiste.

Au fost abordate și alte forme de extremism, inclusiv ideologiile de extremă dreaptă, neolegionarismul, neonazismul și extremismul de stânga. Snoop arată însă că acestea au fost tratate mai puțin amplu decât terorismul islamist, iar profesorii intervievați au spus că despre terorism s-a discutat cel mai mult.

Investigația atrage atenția și asupra dificultății de a face diferența între comportamente specifice adolescenței, exprimarea unor interese sau identități și semne reale ale radicalizării.

Lee Jerome, profesor și cercetător din Marea Britanie, citat de Snoop, avertizează că profesorilor li se poate cere să ia decizii într-un domeniu pentru care nu au neapărat pregătirea necesară.

„Principalul risc (al unui astfel de program, n.r.) este că profesorilor li se cere să ia decizii într-un domeniu în care, cel mai probabil, nu au pregătirea sau expertiza necesare”, explică Lee Jerome pentru Snoop.

Acesta mai spune că o astfel de abordare poate afecta relația dintre profesori și elevi.

„Dacă profesorul tău te bănuiește de extremism, se poate schimba relația dintre voi, chiar dacă discuția nu duce la o raportare oficială”, explică acesta pentru Snoop.

Proiectul a fost finanțat în mare parte din fonduri europene

„Previsio – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar” a fost implementat de SRI în perioada iunie 2024 – iunie 2026, în parteneriat cu Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne.

Proiectul a avut un buget de aproximativ 945.000 de euro, dintre care 850.000 de euro au provenit din fonduri europene prin Programul Național de Securitate Internă, iar 95.000 de euro de la bugetul de stat.

În cadrul proiectului au fost instruiți și 320 de angajați ai MAI. Potrivit SRI, 44 de persoane din șase structuri ale serviciului au lucrat la implementarea proiectului.

Programul continuă și anul acesta prin Previsio 2, care se desfășoară până în august 2027 și are o finanțare europeană de peste 400.000 de euro.