S-a descoperit sursa mirosului urât în zona deponeului de la Ghizela. Una dintre probleme este faptul că levigatul (soluția care se scurge din gunoi) care rezultă din deșeurile depozitate acolo nu poate fi procesat în totalitate de stația de epurare de la fața locului deoarece este prea mult, mai mult decât s-au așteptat cei care au proiectat deponeul ecologic al Timișului. În gunoi rămâne aer și, rămânând aer și vegetație, intră în putrefacție și produce acest levigat, care este apoi filtrat de stația de epurare, care în momentul de față este prea mică.

O altă problemă pentru care miroase urât la deponeu este faptul că cetățenii nu selectează corect gunoiul. Cel puțin așa spun autoritățile.

„Problema principală a mirosului este levigatul – soluția care se scurge din deponeu. Este mai mult decât a fost proiectat că se va produce. O problemă este că avem acest surplus de levigat și stația de epurare a levigatului nu face față și mai este o problemă – de ce se produce acest levigat? Părerea Retim este că acest levigat se produce din cauza selectării proaste a deșeurilor. Am decis să punem în aplicare un proiect de hotărâre, o sumă care se află în bugetul CJ Timiș din luna ianuarie pentru mărirea capacității stației de epurare. Avem un surplus de levigat, este o bombă de mediu, dacă nu facem acest lucru s-ar putea să inundăm această zonă cu levigat”, a spus vicepreședintele CJ Timiș Traian Stancu.

Practic, pentru ca stația să poată procesa mai mult levigat trebuie să-i fie mărită capacitatea. Pentru acest lucru sunt deja bani alocați în bugetul CJ Timiș – 600.000 de lei. Mai este și problema selectării deșeurilor.

„După 1 ianuarie 2017 vom trece la acțiuni pentru ca cetățenii să înțeleagă că selectarea trebuie să înceapă de la ei din casă. Cu cât vom selecta mai bine, cu atât vom avea costuri mai mici”, a spus Traian Stancu.

Vicepreședintele CJ Timiș spune că va cere părerea specialiștilor în cazul levigatului care se produce la deponeul de la Ghizela.

„Levigatul, după ce e filtrat, devine o pastă mai dură, apoi se bagă înapoi în groapă. Voi avea o discuție cu cei de la catedra de mediu de la Agronomie pentru a ne spune ce altă formă de neutralizare poate să existe. Rămâne apă curată, dar rămâne un procent de mâl. Acel lucru, conform proiectului, se pune înapoi în deponeu. Mă duc să văd ce formă există de neutralizare, dacă există o soluție”, a spus Traian Stancu.