Reprezentanții Primăriei Timișoara s-au apucat totuși să scoată piatra cubică de pe str. Dr. Ioan Mureșan, însă lucrările au fost oprite, din două motive: hotărârea de consiliu local care prevedea reabilitarea străzilor a fost atacată în instanță și s-a iscat un alt scandal, tot în instanță, dar cu Garda de Mediu, care nu a eliberat avizul de mediu necesar pentru începerea lucrărilor.

„Strada Ioan Mureșan face parte din setul de străzi pavate cu piatră cubică în stare dezastruoasă, pentru care anul trecut consiliul local a aprobat studiul de fezabilitate, urmând ca ulterior să se întocmească proiectul tehnic, respectiv să se lanseze licitația de execuție. În acest moment, hotărârea de consiliu local de aprobare a studiului de fezabilitate este atacată în instanță de către un grup de ONG-uri și persoane fizice. De asemenea, pe rolul instanței se află o contestație a Municipiului Timișoara în contradictoriu cu Agenția de Mediu pentru acordarea avizului de mediu pentru această lucrare. Pentru a putea porni lucrarea de execuție, cele două dosare trebuie clarificate”, ne-a declarat viceprimarul Dan Diaconu.

Iată că judecătorii au decis să suspende hotărârea prin care a fost adoptat studiul de fezabilitate până la finalizarea procesului. Primarul Timișoarei consideră că judecătorii vor lua decizia bună pentru oraș.

„Îmi exprim speranța că decizia va fi cea firească. Cine are ceva de câștigat din efectuarea acelor lucrări? Cetățenii, orașul, cei care locuiesc acolo, cei care trec pe acolo, cei care vizitează orașul. Să vin și să prezint poze și filmulețe cu ce se întâmplă acolo? Pe unele nu e chiar gravă situația, dar pe majoritatea e vai și amar. Hai să luăm semnături de la toți locatarii din zonă, să vedem ce părere au. Noi am făcut ceva ce se cere și care s-a făcut oriunde. Pavajul cu piatră cubică este potrivit în zonele istorice, în zonele pietonale, și nicidecum pe niște străzi unde  nu există nimic… pe una sau două dintre aceste străzi există și clădiri chiar cu valoare de monument, frumoase, istorice. Pe cea mai mare parte a lor sunt case obișnuite, sunt clădiri obișnuite, nu suntem într-un sat al secolelor XVIII-XIX, ci suntem într-un oraș din anul 2016. Ce am vrut să facem noi acolo s-a făcut în toate orașele vechi în care străzile vechi erau pavate, într-o anumită perioadă, cu piatră cubică. S-a schimbat tehnologia și această piatră cubică a rămas doar în zonele de centru istoric, de loisir, de promenadă, zone comerciale mai aparte, cu terase, cu restaurante, nicidecum nu au rămas, nici în alte orașe, oriunde vrem să mergem, în Praga, în Viena, în Budapesta, peste tot au fost străzile pavate așa. Nu au rămas cu piatră cubică decât zonele speciale. Sper că judecătorii vor lua decizia bună pentru oraș. Abordarea asta așa talibană, închistată în clișee, și nu de pe poziții de corectă înțelegere a evoluției societății, e păguboasă”, a declarat Nicolae Robu.

Pe de altă parte, cei care au dat în judecată primăria, două asociații, un inginer și un arhitect, susțin că ei nu se opun reabilitării străzilor în cauză, dar cred că soluția corectă este „reabilitarea cu materialul existent, adică repavarea cu piatra cubică existentă, și nu asfaltarea”.

„Am apelat la justiție ca ultim resort. S-au efectuat demersuri repetate, atât de către persoane fizice, cât și de către asociații nonguvernamentale, prin care s-a solicitat dezbaterea publică a acestui proiect cu cetățenii și asociațiile profesionale. Aceste demersuri au avut loc sub forma de depuneri de memorii, cereri și întâmpinări către consiliul local și către Primăria Timișoara, în perioada septembrie 2015-mai 2016. Din păcate toate aceste demersuri au rămas fără răspuns. Studiul de fezabilitate adoptat prin HCL 389/22.09.2015 conţine o serie de erori şi omisiuni, pe care le-am semnalat în mod repetat. În plus, problemele semnalate prin studiul de fezabilitate – piste de biciclete, locuri de parcare – nu sunt rezolvate prin soluțiile propuse prin același studiu de fezabilitate. Menționăm că studiul de fezabilitate a fost publicat pe site-ul Primăriei Timișoara la mai multe luni după adoptarea hotărârii. Sentința dată de Tribunalul Timiș privind anularea HCL nu o vedem ca o luptă cu învingători și pierzători, ci ca o invitație la dialog și dezbatere publică. În condițiile în care Timișoara este Capitală Culturală Europeană 2021, considerăm că dialogul în formula administrație – cetățeni – specialiști este singura cale pentru găsirea soluției corecte pentru reabilitarea străzilor cu piatră cubică din Timișoara”, se arată într-un comunicat de presă semnat de Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoara, Asociația Peisagiștilor din România – AsoP Filiala Teritorială Vest, inginerul Gabriel Tușinean și arhitectul Victor Popovici.

Tribunalul Timiș a admis, luni, 26 septembrie, acțiunea celor patru și a „dispus suspendarea HCL până la soluționarea definitivă a prezentei cauze”. Decizia este „executorie în ceea ce privește măsura suspendării”.

Marea majoritate a străzilor cu piatră cubică din oraș sunt pline de gropi și de denivelări. Și așa vor rămâne până când problema nu va fi rezolvată în instanță.

În studiul de fezabilitate au fost cuprinse străzile Argeş (delimitată de Mitropolit Varlaam şi Cluj), Dr. Ioan Mureşan (tronsonul cuprins între Salcâmilor şi Drubeta), Ludwig van Beethoven (între C.D. Loga şi Mihai Eminescu), Mitropolit Varlaam (între Aurel Cândea şi 1 Decembrie), Putna (delimitată de Ion Vidu şi Mitropolit Varlaam), Remus (delimitată de Braşov şi Romulus), Sfânta Rozalia (între Remus şi Mihai Viteazu), Sorin Titel (delimitată de Victor Babeş şi Protopop Gh. Dragomir), Topliţa (delimitată de Calea Circumvalaţiunii şi str. Făgăraş), Virgil Madgearu (între Mihai Viteazu şi Filaret Barbu), Bela Bartok (între Victor Babeş şi Argeş), Filaret Barbu (delimitată de str. Sfânta Rozalia şi Braşov), Arcidava (în jurul Parcului Arcidava, până la străzile Mureş şi Ulpia Traiana) şi Romulus (între Gh. Doja şi Sfânta Rozalia).

Articole pe aceeași temă:

Asfaltarea strazilor cu piatra cubica, suspendata in instanta. Primaria a pierdut, momentan